Gaslighting: O formă subtilă de manipulare și control psihologic

Gaslighting-ul este o tactică de manipulare complexă, utilizată pentru a controla și destabiliza emoțional o persoană. Această practică constă în furnizarea deliberată și sistematică de informații false unei persoane, cu scopul de a o face să pună la îndoială adevărurile pe care le știe despre ea însăși. Victimele gaslighting-ului ajung să nu mai aibă încredere în propriile percepții, amintiri și chiar în sănătatea lor mentală. Pe măsură ce manipularea avansează, gaslighterul (manipulatorul) reușește să creeze o rețea tot mai complexă de minciuni, îngreunând capacitatea victimei de a vedea realitatea.

Istoria și originea gaslighting-ului

Originea termenului și contextul cultural:

Termenul “gaslighting” provine din piesa de teatru Gas Light (1938), scrisă de Patrick Hamilton, care a fost adaptată în filmele din 1940 și 1944. În poveste, soțul manipulativ încearcă să o facă pe soția sa să creadă că își pierde mințile prin schimbarea intensității luminilor pe gaz (de unde vine și numele “gaslighting”). Când ea observă că luminile pâlpâie, el insistă că este doar în imaginația ei.

Evoluția conceptului în psihologie:

În psihologie, gaslighting-ul a fost definit și analizat mai târziu, câștigând atenție odată cu studiile despre abuzul psihologic și relațiile narcisice.

În ultimele decenii, termenul a devenit mai cunoscut, fiind asociat cu dinamici de putere și control în relații, atât romantice, cât și în familie, locul de muncă sau societate. De asemenea, a devenit un termen cheie în discuțiile despre relații toxice și abuz emoțional.

Etapele Gaslighting-ului

Faza de idealizare sau „love bombing”:

În această etapă, manipulatorul creează o atmosferă de încredere și intimitate rapidă. Poate fi extrem de afectuos, oferind complimente și gesturi de iubire pentru a câștiga încrederea victimei. Această tactică poate face victima să se simtă specială și unică, dar, de fapt, este un mijloc de a o lega emoțional de manipulator.

Faza de devalorizare:

După ce legătura emoțională a fost creată, manipulatorul începe să introducă tactici de control. Începe prin a submina subtil încrederea victimei în propria percepție și memorie. De exemplu, poate susține că victima a uitat ceva important sau că exagerează anumite lucruri, semănând semințele de îndoială.

Faza de distrugere sau abandon:

În această etapă finală, gaslighterul poate ajunge să-și înstrăineze complet victima de propria percepție și realitate. Manipulatorul poate distruge complet stima de sine a victimei, făcând-o dependentă de validarea sa. În unele cazuri, gaslighterul părăsește victima atunci când aceasta este complet vulnerabilă, îndreptându-se către o altă persoană pe care să o manipuleze.

Portretul unui Gaslighter: Cum să il identificăm

Cum putem identifica un gaslighter? În cartea sa „Gaslighting: Recognize Manipulative and Emotionally Abusive People — and Break Free”, Dr. Stephanie Sarkis enumeră trăsăturile caracteristice ale acestor persoane. Este important de menționat că, citind aceste trăsături, este posibil să îți spui: „Prietenul meu a făcut asta o dată” sau „Oare sunt eu un gaslighter?” Este adevărat că oricine poate recurge la comportamente de gaslighting fără a fi conștient de acest lucru.

Ceea ce contează este să fim conștienți de aceste comportamente și să încercăm să le eliminăm, fie din propria noastră atitudine, fie prin evitarea persoanelor care recurg la astfel de tactici. De asemenea, doar un punct care se potrivește nu este suficient pentru a considera pe cineva un gaslighter. Când o persoană manifestă mai multe dintre aceste trăsături pe parcursul timpului, este posibil să ai de-a face cu un gaslighter. Iată câteva dintre aceste trăsături:

1. Scuzele lor sunt întotdeauna condiționate

Gaslighterii sunt maeștri în a oferi „scuze condiționate”. Ei se vor scuza doar dacă au un interes personal sau dacă au fost confruntați public. În alte cazuri, scuzele lor vor suna mai degrabă astfel: „Îmi pare rău că te simți așa”, „Scuze, a fost doar o glumă”, „Îmi pare rău că am țipat, dar tu m-ai provocat”. Aceste fraze se traduc de fapt prin „Îmi pare rău, dar știm amândoi că vina e a ta” sau „Tu exagerezi”. În mod constant, vina va fi atribuită altcuiva. Așadar, rețineți: doar pentru că o frază conține cuvântul „scuze”, nu înseamnă că este o scuză sinceră. Fii atent dacă aceștia sunt dispuși să își asume responsabilitatea personală.

2. Te izolează de ceilalți folosind minciuni

Gaslighterii sunt foarte pricepuți în a manipula relațiile între ceilalți pentru a obține control și putere. De exemplu, dacă X este un gaslighter, ea va merge la Y și îi va spune minciuni despre Z, afirmând că aceasta a spus ceva neplăcut despre Y. Așa, Y se va afla într-un conflict cu Z, iar gaslighter-ul va profita de acest lucru, simțindu-se puternic și în control. Această tactică face ca victima să se simtă mai aproape de gaslighter și să înceapă să se izoleze de ceilalți. În general, gaslighterii încearcă să creeze conflicte și separări între cei din jurul tău pentru a te izola și a te aduce în subordinea lor.

3. Spune altora că ceva nu este în regulă cu tine

O altă metodă de izolare, dar în acest caz, nu este alegerea ta, ci a altora. Gaslighterii folosesc minciuni pentru a face pe alții să creadă că ești „ciudat” sau „nebun”. De exemplu, dacă partenerul tău îți spune că toate fostele lui/ei au fost „manipulatoare și nebune”, există o mare probabilitate să ajungi să fii considerat următorul „ex toxic”. Asemenea comportamente sunt o metodă eficientă de a te discredita și de a face pe alții să își piardă încrederea în tine. Acest lucru este susținut de fenomenul Baader-Meinhof, un bias cognitiv care face ca, odată ce unii oameni au aflat că ești „nebun” sau „ciudat”, fiecare acțiune a ta va fi percepută ca bizară, iar ceilalți vor fi mai tentați să te evite sau să te judece.

4. Îți folosesc slăbiciunile și greșelile împotriva ta

Într-o relație sănătoasă, este absolut normal să împărtășești gânduri și sentimente intime cu partenerul tău. Din păcate, în cazul unui gaslighter, aceste informații personale vor fi folosite ulterior împotriva ta. De exemplu, dacă le-ai spus despre un conflict pe care l-ai avut cu un coleg, aceștia ar putea să aducă acest subiect într-o ceartă viitoare, spunând: „Nu e de mirare că colegii tăi te urăsc”. Fiecare acțiune a ta va fi atent monitorizată și exploatată pentru a-ți sublinia slăbiciunile. De asemenea, gaslighterii tind să exagereze greșelile tale din trecut pentru a te face să te simți inutil sau defect: „Cum ai putut să faci asta?”, „Nu era evident?”

5. Nu oferă cu adevărat complimente

Gaslighterii sunt maeștri în a face complimente care, de fapt, sunt mai degrabă insulte camuflate. Exemplele includ: „Rochia asta îți stă bine! Te face să arăți mai puțin grasă” sau „Nu mă așteptam să obții jobul — Felicitări!”. Deși par complimente, scopul lor este de a te face să te simți nesigur și imperfect. Aceasta nu este o laudă sinceră, ci o modalitate de a-ți reaminti constant că nu ești suficient de bun.

6. Fac glume răutăcioase

Gaslighterii sunt cei mai răi tipuri de „glumeți”. Începe cu lucruri minore, cum ar fi accentul tău într-o limbă străină sau modul în care ți-ai prezentat temele la școală. Apoi, glumele devin din ce în ce mai dureroase, fiind făcute în fața altora. Când îți exprimi nemulțumirea, ei te acuză că ești prea sensibil. Acesta nu este tipul de tachinare prietenoasă sau de „glumă între prieteni”. Gaslighterii vor insista că nu au intenționat să te rănească, dar vor continua acest comportament, ignorându-ți cerințele de a-și schimba atitudinea.

7. Se laudă mereu cu realizările lor

Gaslighterii se mândresc frecvent cu realizările lor, fie că este vorba de o bursă, note bune sau o promovare la locul de muncă. De multe ori, vor exagera și vor repeta aceleași realizări, chiar dacă au avut loc cu mult timp în urmă. Dacă nu le răspunzi cu entuziasm și admirație, se vor enerva și vor încerca să minimizeze succesul tău. Gaslighterii pun un mare accent pe realizările și trăsăturile lor, chiar dacă acestea nu sunt relevante sau sunt exagerate, dorind să capete autoritate și atenție din partea celor din jur.

8. Îți invalidează sentimentele

„Exagerezi”, „Ești prea sensibil”, „Nu fi atât de dramatic” – sunt doar câteva dintre expresiile pe care gaslighterii le folosesc pentru a-ți invalida sentimentele. Prin aceste afirmații, ei sugerează că ceva este greșit cu tine și că percepția ta asupra realității nu este corectă. Dacă îți spun în mod repetat că ești „prea emoțional” sau „exagerezi”, este posibil să începi să te îndoiești de tine, iar acest lucru te face mai ușor de manipulat.

Impactul gaslighting-ului asupra sănătății mentale

Efectele psihologice și emoționale:

Gaslighting-ul poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mentale a victimei. Pe termen lung, aceasta poate dezvolta anxietate severă, depresie, simptome de stres post-traumatic, și o stimă de sine extrem de scăzută. Victimele ajung să se îndoiască constant de propria lor valoare și de percepția asupra realității.

Sindromul de stres post-traumatic (PTSD):

Gaslighting-ul, fiind o formă de abuz constant și prelungit, poate duce la apariția  PTSD, o afecțiune care apare mai des în situații de traumă relațională prelungită. Victimele care au fost expuse timp îndelungat la gaslighting pot avea dificultăți în a stabili relații sănătoase și în a-și construi încrederea în sine.

Dezvoltarea unei dependențe emoționale:

Gaslighting-ul creează adesea o dependență emoțională profundă, victimele ajungând să se bazeze pe gaslighter pentru a le confirma ce este “adevărat”. Acest tip de dinamică le face să creadă că nu se pot descurca fără validarea constantă a manipulatorului

Cum începe gaslighting-ul?

Relația cu un gaslighter(manipulatorul) poate părea extrem de promițătoare la început. Manipulatorul folosește adesea tactica numită „love bombing”, în care victima este copleșită cu laude și gesturi de afecțiune. Această apropriere rapidă creează o falsă intimitate și un sentiment de încredere, pregătind terenul pentru manipularea ulterioară. La scurt timp, gaslighterul (manipulatorul) începe să-și exercite controlul, trecând de la complimente la critici subtile și minciuni care par neînsemnate, dar care, în timp, duc la crearea unui mediu nesigur pentru victimă.

De ce gaslighterii recurg la gaslighting?

În „The Gaslight Effect” , Dr. Robin Stern sugerează că gaslighterii folosesc această tactică pentru a recâștiga controlul asupra unei relații, pentru a-și reduce anxietatea și pentru a se simți „în control”. Aceasta le permite să schimbe vina și să submineze pe cineva, menținându-l în același timp prins într-o relație de dependență. Nimeni nu se naște gaslighter; oamenii ajung să adopte acest comportament din cauza circumstanțelor sociale. Ei pot învăța acest comportament de la părinți sau din experiențe personale, având impresia că manipularea este un mod eficient de a obține ce își doresc. Mulți gaslighteri nu sunt conștienți de manipulările lor și cred că doar „se exprimă direct” sau „se apără” în fața unui mediu toxic.

Tacticile folosite de un gaslighter (manipulator)

Gaslighterii folosesc o gamă largă de tactici pentru a menține controlul asupra victimei. Printre cele mai comune tehnici se numără:

• Minciunile constante: La început, manipularea poate începe cu minciuni mărunte, dar în timp acestea devin din ce în ce mai mari și mai dese. Scopul este de a induce confuzie și neîncredere în propria percepție.
• Negarea și inversarea realității: Când victima începe să pună la îndoială informațiile primite, gaslighterul o acuză că își imaginează lucruri sau că minte.
• Întărirea pozitivă: Ocazional, manipulatorul oferă complimente pentru a confunda victima și a păstra o aparență de „normalitate”. Această tehnică creează un efect de tip „recompensă și pedeapsă”, prin care victima rămâne prinsă în relație.
• Izolarea victimei: Gaslighterul poate încerca să întoarcă persoanele apropiate împotriva victimei, mințindu-le despre starea mentală sau comportamentele acesteia. Astfel, victima rămâne tot mai singură, dependentă de versiunea de realitate pe care gaslighterul o impune.

Semne că ești victima unui gaslighter

Victimele gaslighting-ului dezvoltă adesea o serie de simptome psihologice și comportamentale, cum ar fi:

•Îndoieli constante legate de propria memorie și percepție.

•Confuzie și senzația de nesiguranță în legătură cu propria sănătate mentală.

•Tendința de a se baza tot mai mult pe gaslighter pentru a confirma ce este „adevărat” sau „fals”.

•Sentimente de anxietate, rușine și chiar vinovăție fără motive clare.

Cine devine un gaslighter?

Adesea, persoanele care folosesc aceste tactici de manipulare suferă de tulburări de personalitate, cum ar fi narcisismul sau psihopatia. Gaslighterii sunt adesea foarte convingători, afișând o față în relațiile intime și o altă față în societate. De aceea, este dificil pentru victima să găsească sprijin, deoarece prietenii sau familia pot fi păcăliți de comportamentul aparent normal al gaslighterului.

Diferența dintre gaslighting și narcisism

Gaslighting-ul poate fi un element al tulburării de personalitate narcisică, dar nu este o caracteristică universală a narcisismului. Un narcisist se poate concentra mai mult pe auto-promovare și superioritate, în timp ce gaslighterul are scopul de a face victima să pună la îndoială propria valoare și percepție asupra realității.

Manipularea realității: Gaslighting-ul este o tehnică de manipulare directă a percepțiilor altora, în timp ce narcisismul se referă la o trăsătură de personalitate, care nu implică neapărat manipularea realității, dar poate duce la comportamente care afectează negativ pe ceilalți.

Obiectivele: Gaslighting-ul vizează slăbirea încrederii victimei în propria realitate, pentru a-i controla comportamentele. Narcisismul este mai mult legat de a obține admirație și control asupra altora, dar nu neapărat prin distorsionarea realității lor.

Empatia: Persoanele narcisice au o lipsă de empatie, dar nu sunt neapărat conștiente de impactul dăunător al comportamentului lor. În schimb, gaslighter-ul este adesea extrem de conștient de manipularea pe care o exercită.

Intersecția între cele două:

Persoanele narcisice pot folosi gaslighting-ul ca o metodă de control, deoarece de multe ori au nevoie să își mențină imaginea grandioasă și pot manipula realitatea pentru a-și ascunde defectele sau comportamentele inacceptabile. Într-o relație cu un narcisist, gaslighting-ul poate fi un instrument folosit pentru a face victimele să se simtă confuze, nesigure de ele însele și astfel mai ușor de controlat.

Părăsirea unui gaslighter

Unul dintre scopurile principale ale gaslighterilor este menținerea controlului asupra victimei, asigurându-se că aceasta rămâne prinsă în relație. Dacă victima îndrăznește să pună la îndoială comportamentul manipulatorului, acesta va încerca să se victimizeze, făcând-o să se simtă vinovată. În alte situații, manipulatorul poate recurge la „reîncărcarea” legăturii emoționale prin gesturi pozitive temporare. Multe victime reușesc, în cele din urmă, să se elibereze de influența unui gaslighter, dar această rupere este un proces dificil, întrucât manipulatorul poate să caute rapid o nouă victimă.

Gaslighting-ul este o experiență traumatizantă, dar conștientizarea acestei forme de manipulare poate ajuta victimele să recunoască tacticile folosite și să se protejeze de influența negativă a unui manipulator..

 Cum poți contracara gaslighting-ul?

Recunoașterea tacticilor:

Primul pas pentru a contracara gaslighting-ul este să recunoști tacticile manipulării. Victimele pot învăța să fie atente la semnele de avertizare, cum ar fi faptul că cineva le pune frecvent la îndoială percepțiile sau le face să se simtă confuze și nesigure.

Păstrarea unui jurnal:

Un jurnal poate fi extrem de util pentru a înregistra evenimentele și interacțiunile zilnice. Victimele pot scrie ceea ce s-a întâmplat din punctul lor de vedere, creând astfel un „reper” al realității la care pot reveni pentru claritate.

Discuții cu persoane de încredere:

Vorbind cu prieteni apropiați sau cu membri ai familiei despre ceea ce se întâmplă, victimele pot primi sprijin și validare din exterior. Discuțiile cu persoane de încredere ajută la combaterea sentimentului de izolare și confuzie.

Terapii și tehnici de autocunoaștere:

Psihoterapia este o resursă importantă pentru victimele gaslighting-ului, ajutându-le să redescopere încrederea în propriile percepții și să construiască mecanisme de apărare eficiente. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) poate fi de ajutor pentru a învăța să gestioneze îndoielile și să recâștige controlul asupra propriilor gânduri.

Gaslighting-ul în relații romantice, familie și locul de muncă

Relațiile romantice:

În relațiile romantice, gaslighting-ul este adesea întâlnit în cazul relațiilor toxice, în special atunci când unul dintre parteneri are tendințe narcisice. Aici, manipulatorul își face victima să se simtă dependentă de el, determinând-o să creadă că nu este suficient de bună și că ar trebui să fie recunoscătoare pentru relație.

Gaslighting-ul în familie:

Gaslighting-ul poate apărea și în relațiile de familie, de exemplu, între părinți și copii. Părinții narcisici își pot face copiii să creadă că percepțiile sau sentimentele lor sunt greșite, afectând stima de sine și dezvoltarea sănătoasă a acestora.

Gaslighting-ul la locul de muncă:

Aceasta este o formă de abuz psihologic întâlnită și la locul de muncă, în special din partea colegilor sau superiorilor manipulatori. Un superior care practică gaslighting poate încerca să submineze încrederea unui angajat, făcându-l să se îndoiască de competențele sale și determinându-l să devină mai ușor de controlat.

Gaslighting-ul în cultura modernă și Mass-Media

Impactul în social media:

Gaslighting-ul este un fenomen din ce în ce mai discutat în contextul social media. Oamenii pot fi expuși la mesaje manipulative care îi fac să se simtă inadecvați sau confuzi în legătură cu propria viață.

Exemple din filme și seriale:

Multe personaje din filme și seriale ilustrează gaslighting-ul, ajutând publicul să înțeleagă acest concept. Personaje negative din seriale precum Big Little Lies sau You exemplifică cum poate arăta gaslighting-ul într-o relație romantică, evidențiind tacticile și efectele devastatoare.

Recuperarea și vindecarea după gaslighting

Reîntoarcerea la sine: Procesul de vindecare după gaslighting începe cu recuperarea încrederii în sine. Victimele trebuie să învețe să își reconstruiască imaginea de sine și să reia contactul cu propriile nevoi și dorințe.

Psihoterapie și sprijin profesional: Psihoterapia, mai ales terapia traumei, poate ajuta victimele să proceseze experiențele trăite și să dezvolte mecanisme de coping sănătoase. Sprijinul profesional este crucial, mai ales pentru cei care suferă de anxietate, depresie sau simptome de PTSD.

Concluzii

Gaslighting-ul este o formă de manipulare psihologică, care subminează încrederea victimei în propria percepție și realitate. În ciuda subtilității și complexității sale, efectele acestei forme de abuz pot fi devastatoare, lăsând victimele confuze, nesigure și cu o stimă de sine profund afectată. Este un proces de control care se dezvoltă treptat, începând de la idealizare și ajungând la izolare și subminarea completă a încrederii în propria percepție a realității. Recuperarea dintr-o experiență de gaslighting este posibilă, însă necesită sprijin psihologic, încredere în propriile percepții și, adesea, reconstruirea unui sistem de suport social solid. Terapia, autoeducația și stabilirea unor limite sănătoase pot ajuta persoanele afectate să recâștige controlul asupra propriilor vieți și să depășească trauma.