Pentru a înțelege ce sunt tulburările de personalitate trebuie în primul rând să ne familiarizăm cu termenul de “personalitate”.
Personalitatea este un set de trăsături mentale și comportamentale de durată, care îi diferențiază pe indivizi între ei, făcându-i astfel unici. Personalitatea se formează încă din primele luni de viață și rămâne la fel pe tot parcursul vieții, însă aceasta poate evolua în timp apărând mici modificări.
Tulburările de personalitate se dezvoltă din copilărie și devin de obicei vizibile în adolescență sau la începutul maturității. Uneori însă, se pot face observate încă din copilărie.
Tulburările de personalitate sunt afecțiuni psihice caracterizate prin modele rigide și disfuncționale de gândire, comportament, percepție și funcționare socială. Aceste modele de comportament devin stabile și persistente pe parcursul timpului, afectând adesea modul în care o persoană interacționează cu ceilalți și funcționează în diferite aspecte ale vieții lor.
În cazul persoanelor care suferă de o tulburare de personalitate, acestea nu conștientizează faptul că ceva nu este în regulă, de aceea de cele mai multe ori vizita la terapeut nu este o variantă pentru ei. Ei nu consideră că au o problemă, deci foarte rar vor solicita ajutorul unui specialist în domeniul sănătății mintale.
Totuși, cu un ajutor profesionist, persoana care suferă de această afecțiune poate învăța să îi înțeleagă mai bine pe cei din jur, să facă față mai bine situațiilor sociale, relațiilor cu oamenii si sa aibă o viață funcțională.
Echipa Psihilog.ro îți e alături!
Obține sprijin specializat. Programează o ședință de terapie online cu psihoterapeuți acreditați!.
Programează-te!Există mai multe tipuri de tulburări de personalitate
Dintre cele mai întâlnite tulburări de personalitate le regăsim pe următoarele:
Tulburarea de personalitate antisocială este o afecțiune psihică caracterizată prin modele persistente de comportament antisocial și dispreț față de normele sociale și drepturile altora. Persoanele cu această tulburare pot prezenta următoarele caracteristici:
Este o afecțiune psihică caracterizată prin anxietate persistentă și inhibiție socială excesivă. Persoanele cu această tulburare tind să evite activitățile sociale și interacțiunile cu alții din teama de respingere, umilire sau critici. Aceștia pot prezenta următoarele caracteristici:
Tulburarea de personalitate borderline (TPB), cunoscută și sub denumirea de tulburare de personalitate liminală sau tulburare de personalitate instabilă de tip borderline, este o afecțiune psihică caracterizată prin instabilitate emoțională, relații interpersonale tumultuoase și dificultăți în reglarea impulsurilor. Aceste persoane vor avea următoarele caracteristici de comportament și gândire:
Tulburarea de personalitate dependentă este o afecțiune psihologică caracterizată prin un model persistent de nevoie excesivă de îngrijire și aprobare din partea altora, împreună cu o frică intensă de a fi lăsat părăsit și lăsat singur. Au tendința de a se subordona altora pentru a evita separarea sau respingerea. Persoanele cu tulburare de personalitate dependentă pot manifesta următoarele trăsături:
Tulburarea de personalitate histrionică este o afecțiune mentală caracterizată prin un model persistent de comportament excesiv de dramatic, căutând mereu atenție și validare, având o nevoie exagerată de a fi în centrul atenției și de a-și exprima emoțiile în mod teatral. Persoanele cu acest tip de tulburare de personalitate pot avea următoarele caracteristici:
Este o afecțiune mentală caracterizată prin un model persistent de grandiozitate, nevoie exagerată de admirație și lipsă de empatie față de alții. Persoanele cu tulburare de personalitate narcisistă pot manifesta următoarele trăsături:
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (TPOC) este o afecțiune psihologică caracterizată prin un model persistent de preocupare excesivă pentru ordine, control, perfecționism și reguli, precum și prin comportamente compulsive și repetitive. Aceste persoane au următoarele caracteristici:
Tulburarea de personalitate paranoică este o afecțiune psihică caracterizată prin un model persistent de suspiciune și neîncredere față de ceilalți, interpretând în mod constant motive ascunse sau intenții malefice în acțiunile sau cuvintele lor. Persoanele cu această tulburare pot manifesta următoarele trăsături:
Tulburarea de personalitate schizoidă este una dintre cele zece tulburări de personalitate recunoscute în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5). Persoanele cu tulburare de personalitate schizoidă prezintă un model general de distanțare socială, un interes redus pentru interacțiunea socială și o limitare a expresiei emoționale în relațiile interpersonale. Aici regăsim următoarele caracteristici:
Tulburarea de personalitate schizotipală este, de asemenea, una dintre cele zece tulburări de personalitate recunoscute în Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM-5). Această tulburare se caracterizează printr-un model persistent de comportament și de interacțiune socială ciudată, excentrică și dezechilibrată, precum și prin distorsionarea gândirii și a percepției. Persoanele cu această tulburare vor manifesta următoarele comportamente:
Conform studiilor, cele mai răspândite tipuri de tulburări de personalitate sunt: Tulburarea de personalitate histrionică, Tulburarea de personalitate narcisistă (sau narcisică), Tulburarea de personalitate borderline și Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă.
Le vom aborda pe rând, detaliind fiecare din tulburările de personalitate menționate mai sus.
Această tulburare este caracterizată printr-un comportament care caută în permanență atenție, confirmare și afecțiune exagerată din partea celorlalți.
Persoana care suferă de această tulburare va încerca mereu prin eforturi mari să capteze atenția celor din jur indiferent de contextul social. Dacă acest lucru nu se întâmplă, persoana va resimți emoții puternic negative cum ar fi: tristețe, furie etc. De regulă, manifestă un comportament exagerat în acest sens, se victimizează, exagerează și dramatizează.
Este o persoana ușor de influențat, instabilă din acest punct de vedere. Pe lângă comportamentul propriu-zis, aceasta va dori să atragă atenția asupra ei și prin vestimentație și prin prezența fizică.
Relațiile acestei persoane sunt superificiale și greu de menținut datorită egocentrismului crescut și a lipsei de empatie.
Tulburarea de personalitate histrionică are un debut încă din adolescență, atunci apar primele manifestări, iar comportamentele continuă și la vârsta adultă.
Conform DSM (Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale) tulburarea narcisică face parte din tulburările de personalitate și este caracterizată printr-un model de grandiozitate, o nevoie mare de admirație din partea celor din jur și, de obicei, o lipsă totală de empatie față de ceilalți.
Indivizii cu această tulburare au nevoie constantă de admirație excesivă și de validare. Auto-respectul este aproape invariabil foarte fragil. Sunt preocupați despre cât de bine se prezintă și cât de favorabil sunt priviți de ceilalți ceea ce frecvent ia forma nevoii constante de atenție și admirație. Se așteaptă ca sosirea lor să fie primită cu mare fast și sunt uimiți dacă ceilalți nu râvnesc la bunurile lor. Vânează constant complimente, afișând adeseori un farmec debordant.
Aceștia sunt adesea sfidători și nerăbdători cu persoanele care vorbesc despre propriile lor probleme și griji, ei pot ignora impactul negativ pe care îl au remarcile lor.
Studiile arată că dintre persoanele diagnosticate cu această tulburare, 50-75 % sunt bărbați.
Tulburarea de personalitate borderline este o afecțiune ce ține de sănătatea mintală aflată la granița dintre nevroză și psihoză.
Acest tip de tulburare are ca și caracteristici următoarele: instabilitate în relațiile interpersonale, a imaginii de sine și afectivității, precum și prin impulsivitate accentuată, care debutează la vârsta de adult tânăr.
Persoanele cu BPD resimt o frică intensă în a fi abandonați și sunt foarte iritați chiar și atunci când sunt lăsați singuri pentru o perioadă limitată, din motive obiective.
Persoanele care suferă de această tulburare de personalitate se pot angaja adesea în comportamente dăunătoare: jocul patologic de noroc, abuz de substanțe (droguri, alcool).
Din păcate în cazul acestor indivizi apare și suicidul, care ajunge să fie pus în aplicare în proporție de 8-10% din ei, iar actele de automutilare, amenințările și tentativele de suicid sunt foarte frecvente.
În istoricul copilăriei acestor indivizi există adesea abuz fizic sau sexual, neglijare, conflicte violente și/sau pierderea prematură a unui părinte.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă îl face pe individ să-și dorească ca totul să fie în ordine, fiecare obiect să fie la locul lui, să existe simetrie între acestea. El simte nevoia să țină totul sub control pentru a se simți în siguranță și liniștit.
Aceste persoane au în general standarde înalte în ceea ce-i privește pe ceilalți și totodată în ceea ce privește propria persoană. Standardele impuse sunt de cele mai multe ori nerealiste și greu de menținut.
Persoanele care suferă de OCD pot avea și diferite ticuri nervoase, ca de exemplu: rosul unghiilor, clătinatul din cap, clipitul și diferite sunete. De regulă, mișcările sunt repetitive și scurte.
Totodată acestea prezintă și comportamente compulsive, de genul: spălatul pe mâini în mod obsesiv (de obicei din teama de fi contaminate cu diverși microbi sau viruși), verificarea ușilor în mod repetitiv înainte de a părăsi casa, verificarea prizelor și surselor de curent. Acești oameni au tendința să păstreze multe lucruri (cutii, ambalaje, sticle etc) inutile, neavând o valoare reală sau sentimentală pentru ei.
În unele cazuri, persoanele cu această tulburare obsesiv compulsivă vor consuma alimentele într-o anumită ordine sau le vor aranja în dulap/frigider doar după anumite culori și/sau forme.
Persoanele cu o astfel de tulburare sunt adesea conștiente de aceste comportamente problematice însă le este greu să se controleze.
Această tulburare poate apărea la persoanele care de-a lungul timpului au dobândit diferite probleme de sănătate, iar din acest motiv au devenit foarte atente cu mediul înconjurător pentru a-și proteja sănătatea.
Tulburările de personalitate sunt condiții psihologice complexe și multifactoriale, iar apariția lor poate fi influențată de o varietate de factori. În următoarele rânduri vom prezenta factorii care pot declanșa astfel de tulburări:
Este important de remarcat că tulburările de personalitate pot fi complexe și că apariția lor poate fi rezultatul unei combinații unice de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu.
Tulburările de personalitate din păcate sunt extrem de problematice atunci când vine vorba de tratament.
Iar primul factor decisiv în ceea ce privește eficacitatea tratamentului este dorința persoanei suferinde de a se face bine, însă de cele mai multe ori aceasta nu consideră că are o problemă sau nu acceptă această idee.
Este dificil de făcut terapie cu acești indivizi pentru că nu au încredere în nimeni, nici în cei dragi sau membri familiei, nici în medici și nici în terapeuți, având impresia că cei din jur vor să le facă rău.
Însă pentru unele cazuri în care există cooperare, cea mai bună variantă este, bineînțeles, psihoterapia, iar uneori colaborarea terapeutului cu un medic psihiatru pentru a ține sub control tratamentul medicamentos.
Adesea acestor persoane li se vor recomanda tratament medicamentos însă nu pentru tulburarea de personalitate în sine, ci pentru celelalte manifestări care apar în același timp: atacuri de panică, tulburări depresive, tulburări de anxietate, insomnia etc. Tratându-le pe acestea, se va vedea o îmbunătățire a stării generale a persoanei în cauză.
În acest caz doar medicul psihiatru va putea gestiona și stabili dozele necesare și perioada de timp.
Psihoterapia este cea mai comună și cea mai eficientă metodă de tratament. Pentru a avea rezultate durabile și vizibile persoană care suferă de o tulburare de personalitate trebuie să urmeze ședințe de terapie timp de ani buni.
Una din cele mai cunoscute tipuri de terapii este Terapia Cognitiv Comportamentală. Însă terapiile care au cele mai bune rezultate sunt Terapia Dinamică și Terapia Dialectica.
Această formă de terapie este cea mai benefică abordare în astfel de tulburări. Ea combină diferite tehnici de conștientizare a momentului prezent împreună cu dezvoltarea abilității de a regla emoțiile și de a face față momentelor dificile.
Prin această terapie indivizii vor învăța cum să își gestioneze mai bine reacțiile intense împreună cu emoțiile trăite și relațiile cu cei din jur.
Terapia dialectică conține atât tehnici de intervenție pe partea comportamentală cât și pe cea cognitivă și suport, iar prin suport ne referim la empatie și susținere.
Terapia dinamică este considerată a fi foarte eficientă în ameliorarea comportamentelor celor care suferă de o tulburare de personalitate. Ea se focusează în principal pe “distrugerea” mecanismelor defensive ale pacientului.
Această formă de psihoterapie este recunoscută ca fiind și una de profunzime, analizând foarte bine traumele prin care pacientul a trecut, cum a făcut față acestora și care sunt repercusiunile.
Această abordare are același grad de succes precum terapia psihodinamică.
În general, terapia cognitiv-comportamentală consideră problemele psihologice ca fiind răspunsuri dezadaptative învățate și susținute de cogniții disfuncționale. În consecință, se accentuează necesitatea identificării și modificării gândurilor iraționale și înlocuirea comportamentelor disfuncționale.
În ziua de astăzi există o paleta largă de abordări terapeutice și este la îndemâna oricui să găsească un specialist în domeniul sănătății mentale.
Indiferent de forma de psihoterapie aleasă, cel mai important este să existe consecvența și continuitate în ceea ce privește ședințele pentru a putea vedea rezultate.
Deschiderea, încrederea și comunicarea sunt de bază în psihoterapie, iar relația pacient-terapeut este extrem de importantă așadar, căutați persoana potrivită nevoilor dumneavoastră!
https://www.psychiatry.org/patients-families/personality-disorders/what-are-personality-disorders
Irina Holdevici (2011) Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Editura Trei
American Psychiatric Association DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. Callisto.
Dr. Laurie Hollman: Are you living with a narcissist? 2020.
Koons CR, Robins CJ, Tweed JK, Lynch TR, Gonzales AM, Morse JQ et al. Efficacy of dialectical behavoir therapy in women veterans with borderline personality disorders. Behav. Terap. 2001
„Bipolaritatea” se referă tocmai la aceste comportamente situate la poli opuși, care oscilează de la euforie exagerată la gânduri de suicid și comportamente impulsive sau violențe. Există diferențe semnificative între cele două stări în care oscilează o persoana care suferă de tulburarea bipolară. În acest articol vă vom ajuta să înțelegeți cum funcționează aceasta și […]
În Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale – DSM V psihopatia nu mai apare ca diagnostic distinct. Unul dintre motivele pentru care s-a renunțat la acest lucru este reprezentat de faptul că a fi psihopat este considerată a fi mai degrabă o trăsătură de personalitate. Psihopatia este o tulburare de personalitate caracterizată de […]
Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o afecțiune ce ține de sănătatea mintală aflată la granița dintre nevroză și psihoză. Această afecțiune este caracterizată de fapt prin fluctuațiile de dispoziție, deseori violente, dar prezintă și instabilitate în relațiile cu ceilalți. În plus, prezintă un nivel crescut de impulsivitate. Tulburarea de personalitate borderline este cunoscută și […]
Ambele intră în categoria tulburărilor de personalitate antisocială. Deși sunt foarte asemănătoare, se pot deosebi prin anumite aspecte.
Cum îți poti da seama dacă cineva apropiat suferă de această tulburare de personalitate?
