Sociopatie versus Psihopatie
Ambele intră în categoria tulburărilor de personalitate antisocială. Deși sunt foarte asemănătoare, se pot deosebi prin anumite aspecte.
Cuprins
Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o afecțiune ce ține de sănătatea mintală aflată la granița dintre nevroză și psihoză. Această afecțiune este caracterizată de fapt prin fluctuațiile de dispoziție, deseori violente, dar prezintă și instabilitate în relațiile cu ceilalți și prezintă un nivel crescut de impulsivitate.
BPD este o tulburare cronică, inflexibilă și poate duce la probleme de ordin social.
Acest tip de tulburare are ca și caracteristici următorele: instabilitate în relațiile interpersonale, a imaginii de sine și afectivității, precum și prin impulsivitate accentuată, care debutează la vârsta de adult tânăr. Ea se manifestă în diverse situații și îndeplinește 5 sau mai multe din următoarele criterii:
În următoarele rânduri vom enumera alte caracterisitici ale acestora, care pot fi observate și din comportament, dar și din modul în care aceștia gândesc sau privesc lucrurile.
În istoricul copilăriei acestor indivizi există adesea abuz fizic sau sexual, neglijare, conflicte violente și/sau pierderea prematură a unui părinte.
Din păcate, această tulburare se asociază deseori și cu alte tulburări de personalitate. Există, așadar, tulburări asociate cu BPD, cum ar fi: tulburarea depresivă și bipolară, tulburarea consumului de substanțe, tulburare alimentară, tulburare de stres post-traumatic și tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate.
Factori de risc:
Tulburarea de personalitate borderline este diagnosticată predominant (aproximativ 75%) la femei.
Aceștia de obicei își idealizează partenerii romantici de la prima sau a doua întâlnire, ei vor să petreacă foarte mult timp împreună și le împărtășesc cele mai intime amănunte încă de la începutul relației.
Pot trece foarte ușor de la idealizarea acestor persoane la devalorizarea lor, având sentimentul că celuilalt “nu-i pasă” suficient sau că “nu-i oferă” atât cât și-ar dori.
Ei oferă deseori ajutor altor persoane (și manifestă totodată empatie), dar numai pentru că se așteaptă ca și aceștia la rândul lor să le ofere ajutorul atunci când îl solicită.
Au tendința de a-și schimba în mod neașteptat și dramatic părerea despre cei din jur și pot trece brusc de la rolul de persoane care solicită cu disperare ajutor, la cel de răzbunător.
Cercetătorii au studiat mult această tulburare, astfel încât și aceasta poate fi ameliorată din punct de vedere simptomatologic. Astfel, există mai multe tipuri de terapii eficiente, printre care:
Această formă de psihoterapie TCC este orientată spre identificarea problemelor clientului cu scopul soluționării acestora folosind tehnici și strategii specific tipului de terapie. Terapia cognitiv comportamentală este centrată pe studierea relațiilor dintre gânduri, emoții și comportamente. Ea are ca scop principal să îi învețe pe client să înțeleagă propriul mod de gândire și comportament și cum să schimbe acest model spre beneficiul lor.
Terapia bazată pe mentalizare
Terapia de acest fel se bazează pe eforturi privind înțelegerea gândurilor și sentimentelor clientului și crearea unei noi perspective. Procesarea emoțiilor în profunzime este esențială pentru a putea fi găsite ulterior soluții.
Psihoterapia rămâne cel mai bun ajutor în ameliorarea simptomelor, conștientizarea propriilor gânduri și emoții și gestionarea lor. Cercetătorii susțin că tratamentul medicamentos (benzodiazepinele) ar trebui evitat deoarece poate da dependență, iar cei cu această tulburare de personalitate au tendința de a face abuz în consumul lor. Însă, medicul este cel care poate lua cele mai bune decizii și dacă acesta constată că este nevoie de tratament medicamentos pentru a reduce simptomele (care pot fi mai periculoase dacă nu s-ar lua tratament) atunci se vor prescrie cele necesare. Dacă nu se urmează sfatul medicului, poate exista riscul de creșterea comportamentului de autovătămare.
Surse științifice:
DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale.
Lois W. Choi-Kain, Ellen F. Finch, Sara R. Masland, James A. Jenkins & Brandon T. Unruk. What works in the treatment of Boderline personality disorder. Personality and impulse control disorders.
Koons CR, Robins CJ, Tweed JK, Lynch TR, Gonzales AM, Morse JQ et al. Efficacy of dialectical behavoir therapy in women veterans with borderline personality disorders. Behav. Terap. 2001
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Alte articole asemănătoare
Ambele intră în categoria tulburărilor de personalitate antisocială. Deși sunt foarte asemănătoare, se pot deosebi prin anumite aspecte.
În Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale – DSM V psihopatia nu mai apare ca diagnostic distinct. Unul dintre motivele pentru care s-a renunțat la acest lucru este reprezentat de faptul că a fi psihopat este considerată a fi mai degrabă o trăsătură de personalitate. Psihopatia este o tulburare de personalitate caracterizată de […]
Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o afecțiune ce ține de sănătatea mintală aflată la granița dintre nevroză și psihoză. Această afecțiune este caracterizată de fapt prin fluctuațiile de dispoziție, deseori violente, dar prezintă și instabilitate în relațiile cu ceilalți. În plus, prezintă un nivel crescut de impulsivitate. Tulburarea de personalitate borderline este cunoscută și […]
„Bipolaritatea” se referă tocmai la aceste comportamente situate la poli opuși, care oscilează de la euforie exagerată la gânduri de suicid și comportamente impulsive sau violențe. Există diferențe semnificative între cele două stări în care oscilează o persoana care suferă de tulburarea bipolară. În acest articol vă vom ajuta să înțelegeți cum funcționează aceasta și […]