Sociopatie versus Psihopatie

Diferența dintre Sociopatie versus Psihopatie

V-ați pus de multe ori întrebarea: care este diferența dintre un sociopat și un psihopat?

Pentru a clarifica fiecare ce reprezintă, vom face o scurtă prezentare a celor două patologii.

Ambele intră în categoria tulburărilor de personalitate antisocială. Deși sunt foarte asemănătoare, se pot deosebi prin anumite aspecte.

Psihopatia este o tulburare de personalitate caracterizată de un model cronic de comportament antisocial, manipulativ și lipsit de remușcări, adesea însoțit de trăsături precum insensibilitate față de sentimentele altora, lipsa empatiei și dificultăți în formarea și menținerea relațiilor interpersonale sănătoase.

Psihopatul se poate face remarcat și printr-un farmec aparte și are un nivel înalt de inteligență. Aceste persoane învață cum să copieze un anumit comportament, astfel pot deveni foarte șarmanți. Cazurile de suicid sunt foarte puține în cazul lor deoarece aceștia au un sentiment de iubire crescut față de propria persoana.

Sociopatia este un termen adesea folosit pentru a descrie o tulburare de personalitate caracterizată de trăsături precum comportamentul antisocial, manipulare, superficialitate emoțională, comportament violent etc. 

Această tulburare de personalitate antisocială debutează în jurul vârstei de 15 ani și îndeplinește următoarele criterii:

• Incapacitatea de a se conforma normelor sociale, comiterea unor fapte cu risc de arestare.
• Minciuni repetate, utilizarea unor nume false (identitate falsă).
• Impulsivitate
• Iritabilitate și agresivitate, manifestate prin conflicte violente.
• Nepăsare față de siguranța proprie sau a altor persoane.
• Iresponsabilitate constantă, manifestată prin eșec repetat de a avea un loc de muncă stabil.
• Lipsa empatiei sau a sentimentului de vinovăție.

Persoanele cu această tulburare desconsideră dorințele, drepturile și sentimentele celorlalți. În mod frecvent mint și manipulează cu scopul de a obține un profit personal sau pentru propria plăcere.

‍Diferența dintre un psihopat și un sociopat este o chestiune complexă, fină și adesea discutată în literatura de specialitate. Cu toate acestea, există anumite trăsături și caracteristici care pot ajuta la distingerea lor, deși este important să se înțeleagă că aceste distincții pot fi subtile și că termenii “psihopat” sau “sociopat” sunt adesea utilizați în mod abuziv în conversațiile populare. 

În următoarele rânduri vom face o paralelă între cele două și vom puncta diferențele dintre ele:

1. Originea și natura trăsăturilor 

Psihopatia este adesea considerată a avea o componentă genetică mai puternică. Se crede că există o predispoziție biologică pentru trăsăturile psihopatice.

Sociopatia este adesea asociată cu factorii de mediu și experiențe de viață traumatizante sau dăunătoare. Sociopații pot dezvolta trăsături antisociale în urma unor experiențe sau traume din copilărie.

2. Impulsivitatea versus minte calculată

Psihopații sunt deseori descriși ca fiind calculate și manipulatori, capabili să planifice și să pună în aplicare acțiuni antisociale fără a fi preocupați de consecințele acestora.

Sociopații sunt de exemplu adesea considerați mai impulsivi si mai reactivi la stimulii din mediul încojurător. Pot avea dificultăți în menținerea controlului emoțional și poate avea explozii de furie sau comportamente imprevizibile.

3. Empatie

Psihopații au adesea o empatie extrem de redusă sau chiar absentă total. Ei nu simt sau înțeleg suferința altora.

Sociopații în schimb pot prezenta unele semne de empatie în anumite circumstanțe sau față de anumite persoane, dar această empatie este adesea selectivă și limitată.

4. Stabilitatea comportamentului

Psihopații au tendința de a menține un comportament consistent în timp și în diverse situații. Trăsăturile lor sunt adesea stabile de-a lungul vieții.

Sociopații pot avea comportamente mai schimbătoare și pot fi influențați mai mult de circumstanțe.

‍

O altă diferență dintre cele două afecțiuni este ca sociopații sunt de obicei capabili să dezvolte într-o oarecare măsură un atașament față de unul sau mai mulți indivizi.

O altă deosebire foarte importantă între cele două este faptul că sociopații au parte de diverse traume severe, abuz fizic și emoțional de aceea el DEVINE așa, spre deosebire de psihopați care așa se NASC. 

‍

Factori implicați

‍

Atât factorii biologici cât și cei de mediu au un rol foarte important în dezvoltarea psihopatiei și sociopatiei și s-a demonstrat că în cazul psihopatiei este vorba în general de o afecțiune genetică sau moștenită. Sunt anumite părți ale creierului care nu s-au dezvoltat suficient, părți care se ocupă de reglarea emoțiilor și a impulsurilor, iar de acolo apar probleme.  

După cum am mai spus, atunci când vine vorba de socipoatie, ne vom duce direct cu gândul la factorii din mediul conjurător, familie difuncțională, abuzuri etc.

Tratament

‍

S-a demonstrat că tratamentele “tradiționale” (terapiile clasice) nu prea au efect asupra psihopaților, totodată asta nu înseamnă că niciun tratament nu ar aduce îmbunătățiri ale individului.

Program de tratament destinat psihopatiei (PTP)

Acest program are ca obiectiv reducerea simptomatologiei și mai exact frecvenței comportamentului violent și se bazează pe convingerea pacienților de a-și folosi puterea și abilitățile în scopuri mai bune, sănătoase.

PTP este mai degrabă o strategie de a manageria comportamentul decât o metodă de vindecare a tulburării. Participanții acestui program sunt mereu supravegheați și încurajați să își dezvolte perspective noi și mai profunde. Sunt totodată învățați să accepte faptul că acest program este de lungă durată și că îi va ajuta pe mai multe planuri și să înțeleagă că nu este un program de tratament care face minunin și vindecă tulburarea. Cu ajutorul programului este maxim ținută sub control.

‍

Surse științifice:

DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale.

Hare, R. D. (1993). Without conscience: The disturbing world of the psychopaths among us. Guilford Press.

Jon Ronson. “The psychopath test: A journey through the madness industry”.

Wong, S. (2000). Psychopatic offenders. In R. Hodgins & R. Muller Isberner (eds). Violence, crime and mentally disorder offenders. (pp. 86-112). New York: John Wiley