
Burnout – Simptome si Cauze
Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare atunci când s-a acumulat mult stres și multă oboseală pe o perioadă îndelungată de timp.
Cuprins
Fericirea este o stare pe care o căutăm cu toții, iar în spatele acestei emoții se află o serie de mecanisme chimice complexe. Unul dintre hormonii esențiali care contribuie la bunăstarea noastră emoțională este oxitocina, supranumită și „hormonul iubirii” sau „hormonul fericirii”.
Dacă vă întrebați cum funcționează mai exact acest hormon și cum putem stimula producția lui în mod natural, vom descoperi împreună în acest articol!
Oxitocina este un hormon natural ce reglează funcțiile-cheie ale sistemelor reproductive feminine și masculine, inclusiv procesul de travaliu și naștere, precum și lactația după naștere. Hormonul este produs în hipotalamusul creierului și apoi stocat și eliberat în sânge de către glanda pituitară posterioară.
Hormonii, în general, sunt substanțe chimice care coordonează diverse funcții din organism, transportând mesaje prin sânge către organe, mușchi și alte țesuturi. Aceste semnale îi spun corpului ce trebuie să facă și când să o facă.
De exemplu, hipotalamusul este partea din creier care controlează funcții vitale precum tensiunea arterială, ritmul cardiac, temperatura corpului și digestia. Glanda pituitară, o glandă endocrină de dimensiunea unui bob de mazăre situată la baza creierului, joacă un rol central în stocarea și reglarea hormonilor, inclusiv oxitocina.
Oxitocina este adesea asociată cu sentimentele de încredere, excitare sexuală și formarea de relații interumane, motiv pentru care este numită popular „hormonul iubirii”. Nivelurile sale cresc atunci când îmbrățișezi pe cineva sau experimentezi un orgasm, contribuind astfel la consolidarea legăturilor emoționale și la stimularea sentimentelor pozitive între indivizi.
Funcțiile fizice ale oxitocinei
Există două funcții fizice majore ale oxitocinei:
1. Stimularea contracțiilor uterine: În timpul travaliului, oxitocina stimulează contracțiile uterine, facilitând astfel nașterea.
2. Stimularea contracțiilor mamare: După naștere, oxitocina ajută la ejectarea laptelui prin contractarea țesuturilor mamarului, susținând procesul de lactație.
Pe lângă rolul său fizic, oxitocina acționează și ca un mesager chimic în creier, acționând asupra numeroaselor comportamente umane și interacțiuni sociale. Printre acestea se numără:
Excitația sexuală: Oxitocina este implicată în sporirea atracției și a excitării sexuale.
Recunoașterea: Acest hormon influențează capacitatea de a recunoaște fețele și expresiile celor din jur.
Încrederea: Nivelurile crescute de oxitocină sunt adesea corelate cu un sentiment mai profund de încredere față de ceilalți.
Atașamentul romantic: Se crede că oxitocina facilitează formarea legăturilor emoționale între parteneri.
Terapeuții noștri
Oxitocina este numită și „hormonul iubirii” datorită rolului cheie pe care îl are în formarea și consolidarea relațiilor, mai ales romantice. Această substanță chimică produsă de creier nu doar că facilitează legăturile emoționale, dar și intensifică sentimentul de încredere, apropiere și siguranță în relațiile de cuplu, în familie și chiar în cadrul prieteniilor.
Dacă vă întrebați cum funcționează în cadrul relațiilor, să știți că atunci când o persoană experimentează gesturi de afecțiune (îmbrățișările, săruturi, o mângâiere), creierul eliberează oxitocină, ceea ce creează o stare de bine și întărește legătura emoțională dintre persoane.
Studiile de specialitate sugerează că nivelurile ridicate ale oxitocinei pot reduce anxietatea socială și pot crește capacitatea unei persoane de a avea interacțiuni sincere și deschise cu ceilalți.
Mai mult decât atât, în relațiile romantice, nivelurile acestui hormon cresc în momentele de apropiere intimă, fie că este vorba despre un simplu contact vizual, o conversație profundă sau un moment de tandrețe. De asemenea, oxitocina este eliberată în timpul orgasmului, ceea ce contribuie la intensificarea conexiunii emoționale dintre parteneri și la crearea unei legături mai puternice pe termen lung.
Un aspect interesant este că nivelurile ridicate de oxitocină pot contribui la loialitate și fidelitate într-o relație, ajutând partenerii să rămână conectați emoțional.
Nu doar relațiile romantice beneficiază de efectele oxitocinei, ci și prieteniile și relațiile sociale. Acest hormon ajută la dezvoltarea sentimentelor de empatie și compasiune, facilitând astfel interacțiunile armonioase dintre oameni. Persoanele cu niveluri ridicate de oxitocină sunt mai dispuse să ofere sprijin emoțional, să manifeste bunătate și să colaboreze mai eficient în grupuri.
O altă observație interesantă este că oxitocina poate influența distanța socială între bărbați și femei. De exemplu, un studiu a arătat că un spray nazal cu oxitocină a făcut ca bărbații aflați într-o relație monogamă să mențină o distanță mai mare față de o femeie atrăgătoare la prima întâlnire (o creștere de aproximativ 10 până la 15 centimetri) în timp ce bărbații necăsătoriți nu au manifestat acest efect. Această reacție este interpretată ca un mecanism de promovare a fidelității în cadrul relațiilor monogame și a dus la etichetarea oxitocinei drept „hormonul legăturii”.
Există, de asemenea, dovezi că oxitocina poate promova comportamente etnocentrice, combinând încrederea și empatia față de membrii grupului propriu cu suspiciunea și respingerea celor din afara acestuia. Diferențele genetice în gena receptorului de oxitocină (OXTR) au fost asociate și cu trăsături sociale maladaptative, cum ar fi comportamentul agresiv.
De reținut este faptul că efectele oxitocinei asupra creierului sunt complexe și încă fac obiectul multor cercetări. O serie de studii analizează rolul acestui hormon în diferite condiții precum dependența, anorexia, anxietatea, tulburările din spectrul autist, depresia și tulburarea de stres posttraumatic (PTSD).
În momentul în care travaliul începe, corpul femeii reacționează, pe măsură ce capul fătului exercită presiune asupra colului uterin, aceasta este percepută de terminațiile nervoase care trimit semnale către creier. Ca răspuns, glanda pituitară eliberează oxitocină în sânge, hormonul călătorind către uter pentru a stimula contracțiile musculaturii uterine.
Procesul nu se oprește aici, fiecare contracție produce și mai multă oxitocină, generând o reacție în lanț. Pe măsură ce hormonul continuă să fie eliberat, contracțiile devin tot mai puternice și mai frecvente, pregătind corpul mamei pentru expulzia bebelușului. În plus, oxitocina stimulează și producerea de prostaglandine, substanțe care intensifică travaliul, ajutând colul uterin să se subțieze și să se dilate, astfel încât nașterea să se desfășoare în mod natural. Astfel, oxitocina nu doar că facilitează nașterea, dar contribuie și la legătura emoțională profundă dintre mamă și copil, creând un sentiment de atașament încă din primele clipe de viață.
După naștere, oxitocina rămâne în continuare bun aliat al mamei și bebelușului.Oxitocina ajuta mult în procesul de lactație, asigurând hrana necesară pentru nou-născut. Pe parcursul suptului, creierul continuă să producă oxitocină, asigurând un flux constant de lapte matern.
Mai mult decât atât, oxitocina nu influențează doar hrănirea, ci și conexiunea emoțională dintre mamă și bebeluș. Fiecare sesiune de alăptare întărește legătura dintre cei doi, oferind bebelușului nu doar nutrienții esențiali, ci și confort, siguranță și iubire.
Putem spune ca oxitocina nu este doar un hormon al conexiunii profunde dintre mamă și copil, ci un element care transformă nașterea și alăptarea în momente pline de emoție și căldură.
La bărbați, oxitocina este implicată în funcțiile reproductive și contribuie la menținerea unui echilibru hormonal sănătos.
Una dintre funcțiile sale principale este participarea la procesul de ejaculare. Oxitocina stimulează contracțiile musculare, facilitând astfel transportul spermei și al lichidului seminal.
În plus, oxitocina influențează și producția de testosteron în testicule. Testosteronul este principalul hormon masculin, responsabil pentru dezvoltarea caracteristicilor specifice bărbaților, cum ar fi creșterea masei musculare, dezvoltarea părului facial și menținerea sănătății sistemului osos. Prin reglarea nivelului de testosteron, oxitocina contribuie la echilibrul hormonal și la buna funcționare a organismului masculin.
Pe lângă aceste roluri fiziologice, oxitocina este cunoscută și pentru impactul său asupra stării emoționale și comportamentului social la bărbați. Studiile sugerează că acest hormon este la baza consolidării relațiilor, sporind empatia și încrederea, aspecte esențiale pentru interacțiunile umane armonioase.
O caracteristică interesantă a oxitocinei este că face parte din puținele hormoni care operează pe baza unui mecanism de feedback pozitiv. Aceasta înseamnă că eliberarea de oxitocină declanșează acțiuni care stimulează glanda pituitară să elibereze și mai mult hormon.
În contrast, majoritatea hormonilor acționează printr-un mecanism de feedback negativ, în care, după ce hormonul își exercită efectele, organismul reduce producția acestuia pentru a restabili echilibrul.
Nivelurile anormal de scăzute de oxitocină sunt o situație rară. Totuși, atunci când acestea scad sub normal, pot apărea probleme semnificative:
În timpul nașterii: Lipsa unui nivel adecvat de oxitocină poate opri contracțiile uterine necesare pentru naștere, complicând procesul de travaliu.
Lactația: Nivelurile scăzute pot împiedica ejectarea laptelui după naștere, afectând astfel alimentația bebelușului.
Cea mai frecventă cauză a scăderii nivelului de oxitocină este panhipopituitarismul, o afecțiune în care toate hormonile produse de glanda pituitară se află sub nivelul normal.
De asemenea, nivelurile scăzute de oxitocină au fost corelate cu tulburări precum autismul și simptome depresive. Deși cercetările sunt încă în desfășurare, există un interes crescut în investigarea potențialului tratament cu oxitocină sintetică pentru aceste condiții.
Situațiile în care nivelurile de oxitocină sunt mai mari decât normal sunt foarte rare, mai ales la femei, și se denumesc toxicitate de oxitocină. Această situație poate duce la o hiperactivitate a uterului, rezultând o creștere a masei musculare uterine (hipertrofie).
La bărbați, nivelurile ridicate de oxitocină au fost corelate cu hiperplazia benignă de prostată (BPH). BPH reprezintă o mărire a prostatei, o glandă de dimensiunea unui nuc care conține atât țesut glandular, cât și muscular. Deoarece prostata înconjoară o parte din uretră, creșterea sa poate conduce la dificultăți la urinare, afectând în special bărbații peste 60 de ani.
Oxitocina este cunoscută pentru rolul său în crearea legăturilor emoționale și în promovarea comportamentelor sociale pozitive. În ultimii ani, cercetătorii au investigat dacă acest hormon ar putea ajuta persoanele cu tulburări din spectrul autist (TSA) să îmbunătățească interacțiunile sociale.
Unele studii au sugerat că administrarea intranazală de oxitocină poate crește activitatea în zonele creierului responsabile de procesarea emoțiilor și empatiei. De exemplu, un studiu realizat la Universitatea din Tokyo a constatat că oxitocina a intensificat activitatea cerebrală într-o regiune asociată cu procesarea emoțiilor și empatia la bărbații cu autism.
Pe de altă parte, cercetări mai ample nu au evidențiat beneficii semnificative ale oxitocinei în îmbunătățirea abilităților sociale la copiii cu TSA. Alte studii au concluzionat că oxitocina, deși bine tolerată, nu a avut un impact semnificativ asupra funcției sociale comparativ cu un placebo.
Este important de menționat că, deși oxitocina este utilizată în unele cazuri ca tratament pentru autism, nu există dovezi clare care să susțină eficacitatea sa generală.
Așadar, deși oxitocina prezintă potențial în îmbunătățirea anumitor aspecte ale comportamentului social la persoanele cu autism, dovezile actuale sunt mixte. Recomandăm ca părinții și persoanele interesate să consulte specialiști și să se bazeze pe cercetări solide înainte de a considera oxitocina ca opțiune terapeutică.
Studiile pe animale au evidențiat efectele benefice ale oxitocinei asupra creierului, în special în condiții de stres sau afecțiuni neurodegenerative.
Cercetările pe șobolani au arătat că oxitocina intranazală poate îmbunătăți învățarea afectată de stres. Acest efect este legat de activitatea crescută a hipocampului, regiune esențială pentru memorie. Un element-cheie în acest proces este creșterea nivelului de BDNF în creier. BDNF este o proteină importantă pentru supraviețuirea și dezvoltarea neuronilor.
Oxitocina stimulează producția de BDNF și promovează creșterea neuronală în hipocamp. Acest efect se menține chiar și în condiții de stres intens, precum stresul indus de înot. Oxitocina este eficientă și în prezența glucocorticoizilor, hormoni ai stresului.
În boala Alzheimer, oxitocina a arătat efecte promițătoare în studii pe animale. Un studiu pe șoareci cu deficiențe de memorie a testat un derivat de oxitocină. Administrarea a inversat deteriorarea cognitivă produsă de peptidele beta-amiloid. Oxitocina a redus acumulările de beta-amiloid și apoptoza neuronală. De asemenea, a inhibat inflamația cauzată de activarea microgliei. Aceste rezultate indică un potențial terapeutic în protejarea funcției cognitive.
Totuși, majoritatea studiilor au fost realizate pe modele animale. Pentru aplicare la oameni, sunt necesare cercetări clinice suplimentare. Acestea vor clarifica eficiența și siguranța oxitocinei în tratamente neurodegenerative.
Concentrațiile de oxitocină endogenă pot influența efectele diferitelor droguri și susceptibilitatea la tulburări legate de consumul de substanțe. Persoanele cu niveluri mai ridicate de oxitocină par să fie mai puțin susceptibile la dependență, iar starea sistemului endogen de oxitocină poate modula vulnerabilitatea la adicție prin interacțiuni bidirecționale cu sistemul dopaminergic, axa hipotalamo-hipofizo-adrenală și sistemul imunitar. Diferențele individuale, determinate de predispoziția genetică, sex și factori de mediu, pot astfel influența susceptibilitatea la dependență, oxitocina jucând un rol important în comportamentele de tip „place conditioning” observate la abuzatorii cronici de droguri.
Oxitocina este cel mai adesea amintită pentru efectele sale benefice în facilitarea comportamentelor prosociale, cum ar fi sporirea încrederii și formarea legăturilor afective între persoane. Cu toate acestea, rolul său este mult mai complex și nu se limitează doar la stimularea interacțiunilor sociale pozitive. Există un consens că oxitocina modulează răspunsurile legate de frică și anxietate, fără a provoca direct aceste stări.
Conform acestei teorii, oxitocina ar putea intensifica tendințele de abordare sau de evitare față de anumite stimuli sociali.
Această teorie susține că oxitocina crește importanța anumitor stimuli sociali, determinând animalele (și oamenii) să acorde o atenție sporită semnalelor sociale relevante.
Administrarea intranazală de oxitocină poate reduce frica prin inhibarea activității amigdalei. Amigdala este o regiune cerebrală esențială în procesarea fricii. Studii pe rozătoare au arătat că oxitocina activează un circuit inhibitor în amigdală. Această activare duce la o suprimare eficientă a răspunsurilor de frică.
Totuși, oxitocina pare să amplifice și alte emoții sociale, nu doar să le reducă. Administrarea ei a fost asociată cu sentimente sporite de invidie și Schadenfreude.Oxitocina influențează și memoria socială, afectând modul în care percepem frica. Șobolanii cu mai mulți receptori de oxitocină au reacționat mai intens la stimuli condiționați.Aceasta sugerează că oxitocina poate amplifica amintirile sociale negative.
În astfel de cazuri, ea poate întări frica atunci când aceiași stimuli reapar.
Cercetările au explorat potențialul oxitocinei de a fi antidepresiv, sugerând că această substanță ar putea influența pozitiv starea de spirit și ar putea contribui la ameliorarea simptomelor depresiei.
Studiile pe modele animale au evidențiat că administrarea de oxitocină poate produce efecte similare cu cele ale antidepresivelor tradiționale. De exemplu, cercetările efectuate pe șobolani au arătat că oxitocina îmbunătățește comportamentele asociate cu depresia, sugerând un posibil rol al acestei substanțe în reglarea stării de spirit. Aceste rezultate au condus la ipoteza că un deficit de oxitocină ar putea contribui la dezvoltarea depresiei la oameni.
Interesant este faptul că efectele antidepresive ale oxitocinei nu sunt întotdeauna blocate de antagoniștii selectivi ai receptorilor săi, ceea ce sugerează că aceste beneficii ar putea fi mediate prin alte mecanisme sau ținte biologice. De exemplu, s-a observat că oxitocina poate interacționa cu receptorii vasopresinei, influențând astfel răspunsurile emoționale și comportamentale.
În ceea ce privește analogii oxitocinei, rezultatele sunt mixte. Carbetocina, un analog al oxitocinei care acționează ca agonist al receptorilor acesteia, a demonstrat efecte antidepresive notabile în studiile pe animale. În contrast, WAY-267,464, un agonist non-peptidic selectiv al receptorului de oxitocină, nu a prezentat aceleași beneficii, cel puțin conform testului de suspensie la coadă utilizat în cercetările pe rozătoare.
O altă direcție de cercetare a evidențiat că oxitocina poate media efectele antidepresive ale activității sexuale. De asemenea, s-a descoperit că sildenafilul, un medicament utilizat în tratamentul disfuncției erectile, poate intensifica eliberarea de oxitocină de către glanda pituitară, deschizând astfel perspective interesante pentru utilizarea sa ca potențial agent antidepresiv.
Este important de menționat că, deși aceste descoperiri sunt promițătoare, majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe modele animale. Aplicabilitatea acestor rezultate la oameni necesită studii clinice suplimentare pentru a confirma eficacitatea și siguranța oxitocinei ca tratament antidepresiv.
Cercetările au demonstrat că oxitocina afectează bărbații și femeile în moduri diferite. De exemplu, femeile care primesc oxitocină tind să răspundă mai rapid la stimuli sociali relevanți în comparație cu bărbații. După administrarea de oxitocină, femeile prezintă o activitate crescută a amigdalei în fața scenelor amenințătoare, fenomen care nu este la fel de pronunțat la bărbați. Aceste diferențe pot fi explicate, în parte, prin rolul hormonilor gonadali, în special estrogenul, care nu numai că stimulează eliberarea de oxitocină din hipotalamus, dar și promovează legarea acesteia la receptori, de exemplu în amigdala.
Pe de altă parte, s-a demonstrat că testosteronul poate suprima direct oxitocina la șoareci. Această relație este considerată a avea semnificație evolutivă, deoarece un nivel redus de oxitocină ar putea facilita activități precum vânătoarea și apărarea teritoriului, activități care, în mod normal, ar putea fi inhibate de un nivel crescut de empatie, asociat cu oxitocina.
Diverse studii au arătat că oxitocina intranazală crește încrederea în străini, inclusiv în situații financiare.
Persoanele tratate cu oxitocină sunt mai dispuse să împărtășească povești și detalii personale. Aceste tendințe apar mai ales când discută despre evenimente negative din viața lor. Comunicarea emoțională devine mai profundă, reflectând un nivel crescut de încredere.Participanții care primesc oxitocină percep fețele neutre ca fiind mai de încredere. Acest efect ar putea fi cauzat de o reducere a fricii de trădare socială.
Chiar și după excludere socială, oxitocina menține niveluri ridicate de încredere. Persoanele tratate au demonstrat acest lucru în teste de personalitate standardizate. Într-un experiment de investiții riscante, efectele au fost și mai vizibile. Cei care au primit oxitocină au dublat frecvența răspunsurilor de „cea mai mare încredere” comparativ cu grupul de control.
Într-un experiment de neuroeconomie, oxitocina administrată intranazal a crescut generozitatea cu 80% în „Ultimatum Game”. Totuși, nu s-a observat același efect în „Dictator Game”, folosit pentru a evalua altruismul.
În acel studiu, participanților li s-a indus o perspectivă, fără a li se preciza rolul în joc. Acest lucru sugerează că oxitocina poate amplifica empatia prin înțelegerea perspectivei celuilalt. Există însă întrebări metodologice privind rolul oxitocinei în sporirea încrederii și generozității.
La bărbați sănătoși, oxitocina administrată intranazal pare să crească empatia. Cel mai probabil, acest efect este mediat de facilitarea contactului vizual. Se discută și despre efectele oxitocinei asupra empatiei cognitive versus cea emoțională.
Un studiu pe cimpanzei sălbatici a arătat rezultate interesante. După împărțirea hranei cu un partener care nu era rudă, oxitocina din urină a crescut semnificativ. Creșterea a fost mai puternică decât după alte activități, cum ar fi toaletarea reciprocă. Acest efect amintește de oxitocina crescută la mamele care alăptează. Și ele împărtășesc resurse nutritive, dar cu propriii urmași.
Un aspect fascinant este capacitatea oxitocinei de a modula inflamația în organism. Ea reduce anumite citokine, ceea ce poate accelera vindecarea rănilor.
Un studiu realizat pe cupluri heterosexuale a susținut acest efect. Cercetarea a arătat o creștere a oxitocinei după interacțiuni sociale pozitive. Această creștere a fost corelată cu o vindecare mai rapidă a rănilor. Interacțiunile pozitive nu doar ne fac să ne simțim mai bine. Ele pot influența direct și starea noastră de sănătate fizică.
În concluzie, oxitocina este un hormon cu roluri multiple în corpul nostru. Ea influențează procese fiziologice esențiale, precum nașterea și lactația. De asemenea, oxitocina afectează o gamă largă de comportamente și emoții umane.Contribuie la formarea legăturilor sociale și a atașamentului romantic.
Participă la modularea fricii, anxietății și răspunsurilor la stres.
Deși efectele sale sunt complexe, cercetările asupra oxitocinei continuă intens. Totuși, beneficiile sale multiple pot fi deja recunoscute și apreciate.
Surse științifice:
Audunsdottir, K., & Quintana, D. S. (2022). Oxytocin’s dynamic role across the lifespan.
Chiras, D. D. (2012). Human biology (7th ed.). Jones & Bartlett Learning.
Francis, D. D., Young, L. J., Meaney, M. J., & Insel, T. R. (2002). Naturally occurring differences in maternal care are associated with the expression of oxytocin and vasopressin (V1a) receptors: Gender differences.
Gainer, H., Fields, R. L., & House, S. B. (2001). Vasopressin gene expression: Experimental models and strategies.
Leng, G., & Leng, R. I. (2021). Oxytocin: A citation network analysis of 10,000 papers.
Rogers, K. (2023, July 7). Oxytocin. Encyclopædia Britannica.
Ce rol are oxitocina în formarea relațiilor emoționale?
Oxitocina facilitează formarea și consolidarea legăturilor emoționale, intensifică sentimentul de încredere, apropiere și siguranță în relațiile romantice, de familie și prietenie.
Cum contribuie oxitocina la procesul nașterii și alăptării?
În timpul travaliului, oxitocina stimulează contracțiile uterine și producerea de prostaglandine. După naștere, facilitează ejectarea laptelui și întărește legătura mamă-copil.
Ce efecte poate avea oxitocina asupra sănătății mintale și comportamentului social?
Oxitocina poate reduce anxietatea socială, poate crește empatia și poate contribui la loialitate. Este studiată pentru efecte antidepresive și pentru rolul său în autism.
Cum influențează oxitocina distanța socială între bărbați și femei?
La bărbații aflați în relații monogame, oxitocina administrată a determinat menținerea unei distanțe mai mari față de femeile atrăgătoare, favorizând fidelitatea.
Oxitocina are potențial terapeutic în bolile neurodegenerative?
Da. Studiile pe animale arată că oxitocina poate reduce acumulările de beta-amiloid, inhiba moartea celulară și reduce inflamația cerebrală, fiind promițătoare pentru boala Alzheimer.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Terapeuții noștri
Alte articole asemănătoare
Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare atunci când s-a acumulat mult stres și multă oboseală pe o perioadă îndelungată de timp.
Cu toții am auzit la un moment dat faptul că acizii grași Omega 3 sunt benefici pentru sănătatea inimii, dar știai că acești acizi sunt benefici și în funcționarea creierului? De-a lungul anilor, numeroase studii au evidențiat beneficiile Omega 3 asupra sănătății mintale, de la îmbunătățirea stării de spirit la protejarea împotriva bolilor neurodegenerative. Citește […]
Consilierea psihologică este de mai multe tipuri, iar aceste servicii se adresează persoanelor care se regăsesc în situațiile de mai jos.
Bolile somatice sau psihosomatizarea este un proces prin care stările emoționale, gândurile și stresul pot influența sau pot duce la manifestări fizice...
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) este o afecțiune din sfera sănătatii mintale care este declanșată de un eveniment terifiant la care o persoana ia parte sau la care la care ia parte o persoana cunoscuta. Majoritatea persoanelor care trec prin evenimente traumatice pot avea dificultăți temporare de a se adapta și de a face față […]
Furia este o emoție intensă și puternică, caracterizată de un sentiment de mânie sau iritare extremă. Este adesea asociată cu o reacție violentă ...