Sănătatea mentală - ce este, cum o întreținem, cum avem grijă de ea?

Factorii psihologici ce determină sănătatea mentală și cum o menținem

Sănătatea mentală este o stare dinamică și multifactorială a funcționării cognitive, emoționale și  sociale a unei persoane, care implică echilibrul și adaptarea la cerințele și presiunile vieții cotidiene, împreună cu capacitatea de a experimenta emoții variate și de a gestiona adecvat reacțiile asociate acestora.

Ea reflectă o interacțiune complexă între factori biologici, psihologici, sociali și de mediu, care influențează modul în care indivizii percep, interpretează și reacționează la lumea lor internă și externă.

Sănătatea mentală nu este doar absența tulburărilor mentale, ci și o stare de bine subiectivă și obiectivă, caracterizată de autodeterminare, încredere în sine, abilitatea de a face față stresului și adversității, dezvoltarea relațiilor sociale sănătoase și capacitatea de a funcționa eficient în diverse roluri și contexte.

Ea este susținută de resurse personale și sociale, precum și de accesul la servicii și resurse de îngrijire adecvate.

În plus, sănătatea mentală este un proces continuu de adaptare și dezvoltare, care poate fi influențat de experiențele trecute, de mediul de viață actual și de perspectivele viitoare.

Este, de asemenea, influențată de factori culturali, etnici și de gen, care pot modela atât percepția asupra sănătății mentale, cât și accesul la servicii și suport.

Ce ne influențează sănătatea mentală

Sănătatea mentala  este influențată de o mulțime de factori care interacționează în mod complex și pot varia de la o persoană la alta și de la o cultură la alta.

Promovarea sănătății mentale implică abordarea și gestionarea acestor factori într-un mod integrat și holist.

Mai jos vă vom prezenta factorii generali care influențează sănătatea mentală:

Factori biologici:

Genetica și neurobiologia: Există dovezi solide care susțin contribuția genetică la predispoziția pentru tulburările mentale, cum ar fi depresia, anxietatea și schizofrenia.

De exemplu, studiile de genetică au identificat anumite variante genetice asociate cu o susceptibilitate crescută la tulburările mentale.

Funcționarea neurobiologică: Tulburările chimice în creier și dereglările neurologice pot contribui la dezvoltarea și severitatea anumitor tulburări mentale. De exemplu, dezechilibrele în neurotransmițătorii precum serotonină, dopamină și noradrenalină sunt implicate în depresie și anxietate.

Factori psihologici:

Experiențele de viață: Evenimente traumatice, traume timpurii sau stresul cronic pot declanșa sau agrava tulburările mentale.

De asemenea, se explorează rolul factorilor psihologici precum teoriile legate de dezvoltare și personalitate în predispunerea sau protecția împotriva tulburărilor mentale.

Mecanisme de adaptare și gestionare a stresului: Capacitatea de a face față și a depăși evenimentele stresante este esențială pentru sănătatea mintală. Reziliența, coping-ul adaptativ și suportul social sunt factori-cheie în această capacitate de adaptare.

Factori sociali:

Relațiile interpersonale: Calitatea și natura relațiilor sociale influențează starea de bine emoțională și psihologică. Suportul social și sentimentul de apartenență pot oferi o amortizare împotriva stresului și pot promova reziliența emoțională.

Stigmatizarea și marginalizarea: Stigmatizarea tulburărilor mentale poate agrava suferința și poate împiedica accesul la îngrijirea adecvată și sprijinul social.

Combaterea stereotipurilor și educația publică despre sănătatea mintală sunt cruciale în abordarea acestei probleme.

Factori culturali și de mediu:

Valori culturale și norme sociale: Percepțiile și atitudinile legate de sănătatea mintală variază semnificativ în funcție de contextul cultural.

Înțelegerea acestor diferențe culturale este esențială pentru furnizarea unei îngrijiri culturale sensibile și eficiente.

Mediu fizic și comunitar: Caracteristicile fizice ale mediului, precum accesul la spații verzi, poluarea și infrastructura comunitară, pot influența sănătatea mintală.

De asemenea, nivelurile de criminalitate și siguranță pot afecta percepția individului despre siguranța și starea de bine.

Factori personali și de adaptare:

Factori de personalitate: Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi nivelurile de neuroticism sau extrovertire, pot fi asociate cu un risc crescut sau redus de tulburări mentale.

Strategii de gestionare a stresului și coping: Abilitățile individuale de a face față stresului și de a gestiona emoțiile pot influența rezistența la tulburările mentale și capacitatea de a se adapta la adversitate.

Stiluri de viață sănătoase: Adoptarea unui stil de viață echilibrat, care include alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulate și gestionarea adecvată a somnului, poate contribui la promovarea sănătății mentale.

Înțelegerea și evaluarea interacțiunilor complexe dintre acești factori pot oferi o perspectivă mai completă asupra sănătății mentale și pot ghida intervențiile și politicile destinate promovării bunăstării psihologice și prevenirii tulburărilor mentale.

Semne ale sănătății mentale precare

Semnele că sănătatea mentală se poate deteriora pot varia de la persoană la persoană și pot fi influențate de o serie de factori, inclusiv de tipul și severitatea problemelor mentale.

Cu toate acestea, există unele semne generale care ar putea indica o deteriorare a sănătății mentale. Acestea pot include:

 

Schimbări în starea de spirit: Fluctuații extreme ale stării de spirit, cum ar fi sentimente intense de tristețe, disperare, anxietate sau iritabilitate persistentă.

Schimbări în comportamentul social: Izolarea socială sau retragerea bruscă din activitățile și interacțiunile sociale obișnuite. De asemenea, pot apărea dificultăți în menținerea relațiilor interpersonale sau schimbări semnificative în comportamentul social.

Dificultăți cognitive: Dificultăți în concentrare, luare de decizii sau memoria afectată pot indica o deteriorare a sănătății mentale.

Schimbări în modelele de somn: Insomnie sau hipersomnie persistentă, coșmaruri frecvente sau alte tulburări de somn pot fi semne ale unei probleme de sănătate mentală.

Schimbări în apetit: Modificări semnificative în apetitul alimentar, inclusiv creșterea sau scăderea poftei de mâncare, pot fi semne de problemă de sănătate mentală.

Creșterea comportamentelor nesănătoase: Creșterea consumului de substanțe, inclusiv alcool, droguri sau medicamente, sau creșterea comportamentelor compulsive (cum ar fi cumpărăturile excesive, jocurile de noroc etc.) pot indica o deteriorare a sănătății mentale.

Gânduri sau comportamente autodistructive: Gânduri persistente de suicid sau auto-vătămare, precum și încercări de suicid, necesită imediat atenție medicală de specialitate.

Este important să rețineți că aceste semne nu sunt întotdeauna evidente sau specifice unei anumite tulburări de sănătate mentală și că diagnosticul corect poate fi făcut doar de către un profesionist în domeniul sănătății mentale.

Dacă observați schimbări semnificative în starea dumneavoastră mentală sau emoțională, sau în comportamentul dumneavoastră, este recomandat să căutați ajutorul unui specialist în sănătate mentală pentru evaluare și îngrijire adecvată.

Tulburări mentale

Potrivit DSM-5, tulburările mentale sunt caracterizate de modificări semnificative în gândire, emoții sau comportament, care cauzează disconfort sau dificultăți semnificative în viața de zi cu zi.

Aceste tulburări sunt clasificate în mai multe categorii, iar fiecare tulburare are criterii specifice de diagnosticare.

Iată câteva categorii principale de tulburări mentale, conform DSM-5:

Tulburări de anxietate: Acestea includ tulburările caracterizate prin frică excesivă sau anxietate persistentă, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea de panică, fobia socială și tulburările de anxietate legate de traume.

Tulburări de dispoziție: Acestea implică schimbări semnificative în dispoziție, cum ar fi tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară și distimia (depresie cronică de intensitate ușoară).

Tulburări psihotice: Acestea includ tulburările care implică pierderea contactului cu realitatea, cum ar fi schizofrenia și tulburarea schizoafectivă.

Tulburări de personalitate: Acestea sunt caracterizate de modele persistente de gândire, emoții și comportament care deviază semnificativ de la normele culturale și sociale și pot cauza dificultăți în funcționarea socială și ocuparea forței de muncă.

Tulburări de alimentație: Acestea includ tulburările legate de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburările de alimentație de tip nespecific.

Tulburări de somn: Acestea sunt caracterizate de dificultăți în ceea ce privește somnul, cum ar fi insomniile și hipersomniile.

Acestea sunt doar câteva exemple, iar DSM-5 cuprinde o gamă largă de tulburări mentale, fiecare cu propriile lor caracteristici, criterii de diagnosticare și tratamente recomandate.

Cum ne menținem sănătatea mentală la un nivel optim

Menținerea sănătății mentale este la fel de importantă ca și menținerea sănătății fizice. Există mai multe modalități prin care ne putem îngriji sănătatea mentală și promova bunăstarea emoțională. Iată câteva strategii eficiente:

Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice regulate sunt esențiale pentru sănătatea mentală. Activitatea fizică eliberează endorfine, substanțe chimice în creier care reduc stresul și îmbunătățesc starea de spirit.

Nutriție echilibrată: O alimentație sănătoasă și echilibrată poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale. Consumul regulat de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele, proteinele slabe și grăsimile sănătoase, poate susține funcționarea optimă a creierului și starea de bine emoțională.

Odihna și somnul adecvat: Somnul de calitate și odihna adecvată sunt esențiale pentru regenerarea fizică și mentală. Încercați să mențineți un program regulat de somn și să creați un mediu propice pentru odihnă și relaxare înainte de culcare.

Gestionarea stresului: Dezvoltarea abilităților de gestionare a stresului poate reduce impactul negativ al stresului asupra sănătății mintale. Tehnici precum meditația, respirația profundă, yoga sau mindfulness pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la creșterea rezilienței emoționale.

Mentorat și consiliere: Discutarea problemelor cu un mentor sau consilier poate oferi o perspectivă nouă și sprijin emoțional în momente dificile. Terapia individuală sau de grup poate fi benefică pentru gestionarea emoțiilor și soluționarea problemelor personale.

Menținerea unor relații sociale sănătoase: Menținerea legăturilor sociale și construirea relațiilor de sprijin este importantă pentru sănătatea mentală. Investiți timp în relațiile cu prietenii, familia și comunitatea și căutați sprijinul lor în momente de nevoie.

Cultivarea pasiunilor și hobby-urilor: Alocarea timpului pentru activități plăcute și pasiuni poate crește starea de bine și poate reduce nivelul de stres. Găsiți activități care vă aduc bucurie și împlinire și integrați-le în rutina dumneavoastră zilnică.

Stabilirea obiectivelor și menținerea unui scop: Stabilirea obiectivelor realiste și menținerea unui scop în viață poate oferi direcție și satisfacție personală.

Luați măsuri mici și progresive către atingerea obiectivelor dumneavoastră și sărbătoriți fiecare reușită.

Limitarea consumului de substanțe nocive: Evitați consumul excesiv de alcool, droguri sau alte substanțe care pot afecta negativ sănătatea mentală și emoțională.

Căutarea de ajutor profesional: Dacă simțiți că aveți dificultăți în gestionarea sănătății mintale sau simptomele persistă, nu ezitați să căutați ajutor de la un profesionist în sănătate mentală, cum ar fi un terapeut, psihiatru sau psiholog.

Aceștia vă pot oferi suportul și îndrumarea necesară pentru a vă îmbunătăți sănătatea mentală.

Este important să găsiți o combinație de strategii care să se potrivească nevoilor și preferințelor dumneavoastră individuale și să le integrați în rutina zilnică pentru a menține și promova sănătatea mentală pe termen lung.

 

Mituri despre sănătatea mentală

Există numeroase mituri și concepții greșite despre sănătatea mentală care pot perpetua stigmatizarea și pot împiedica persoanele să caute ajutor sau să ofere sprijin adecvat. Iată câteva dintre aceste mituri comune:

Sănătatea mentală este doar despre absența tulburărilor mentale grave: În realitate, sănătatea mentală este o stare generală de bine emoțional, psihologic și social, care nu se limitează doar la absența tulburărilor mentale.

O persoană poate să aibă o sănătate mentală bună chiar și dacă nu suferă de o tulburare mentală diagnosticabilă.

Oamenii cu probleme de sănătate mentală sunt slabi sau egoiști: Acest mit perpetuează stigmatizarea și judecata negativă a celor care suferă de probleme de sănătate mentală. În realitate, tulburările mentale sunt afecțiuni medicale reale, care pot afecta oricine, indiferent de vârstă, sex, rasă sau statut social.

Poți să-ți revii dintr-o tulburare mentală prin simpla „voință puternică”: Acest mit subestimează complexitatea și gravitatea tulburărilor mentale și sugerează că o persoană poate să-și depășească problemele de sănătate mentală prin simpla voință.

În realitate, majoritatea tulburărilor mentale necesită tratament specializat, care poate include terapie, medicamente și sprijin social.

Să vorbești despre problemele tale de sănătate mentală te face să pari slab: Acest mit poate împiedica oamenii să caute ajutor sau să vorbească despre problemele lor de sănătate mentală din frica de stigmatizare sau de respingere.

În realitate, vorbirea despre problemele de sănătate mentală și căutarea sprijinului pot fi pași importanți în direcția recuperării și gestionării sănătății mentale.

Copiii nu pot avea tulburări mentale: Deși copiii pot să nu exprime problemele lor de sănătate mentală în mod similar adulților, ei pot suferi de tulburări mentale reale și pot beneficia de intervenție și tratament adecvat.

Sănătatea mentală este doar o problemă personală: Adevărul este că sănătatea mentală este influențată de factori biologici, genetici, psihologici, sociali și de mediu.

Îngrijirea sănătății mentale necesită o abordare integrată și holistică, care să includă atât îngrijirea personală, cât și sprijinul social și profesional.

 

Este important să combatem aceste mituri și să promovăm înțelegerea și empatia în ceea ce privește sănătatea mentală, pentru a reduce stigmatizarea și pentru a oferi sprijin adecvat celor care se confruntă cu probleme de sănătate mentală.

Concluzii

În concluzie, sănătatea mentală este o componentă esențială a bunăstării și calității vieții noastre, care necesită atenție și îngrijire adecvată.

Este o realitate că tulburările mintale afectează milioane de oameni din întreaga lume și că stigmatizarea și prejudecățile asociate cu aceste tulburări pot împiedica mulți oameni să caute ajutor sau să primească sprijinul de care au nevoie.

Cu toate acestea, prin educare, conștientizare și promovarea unui mediu de susținere și îngrijire, putem combate stigmatizarea și putem oferi sprijinul necesar pentru cei care se confruntă cu probleme de sănătate mentală.

Este esențial să înțelegem că sănătatea mentală este o problemă care ne privește pe noi toți și că îngrijirea și sprijinul acordat celor care se confruntă cu astfel de probleme sunt cruciale pentru construirea unei societăți mai sănătoase și mai compasionate.

Prin promovarea unei atitudini deschise și încurajând dialogul despre sănătatea mentală, putem contribui la îmbunătățirea vieții celor care suferă de tulburări mintale și putem crea un mediu în care fiecare persoană să se simtă înțeleasă, acceptată și sprijinită în călătoria sa către recuperare și bunăstare.

 

Surse științifice unde poți afla despre sănătatea mentală

American Psychiatric Association, D. S. M. T. F., & American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders: DSM-5 (Vol. 5, No. 5). Washington, DC: American psychiatric association.

World Health Organization. Department of Mental Health, Substance Abuse, World Health Organization. Mental Health Evidence, & Research Team. (2005). Mental health atlas 2005. World Health Organization.

Timofti, L. (2010). Sănătate mentală masuri de psihoigiena mentală. Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”11(3), 706-710.

Autocompasiunea și recunoștința:cheia bunăstării psihologice

Autocompasiunea și recunoștința:cheia bunăstării psihologice

Autocompasiunea și recunoștința sunt concepte din ce în ce mai studiate în psihologie, aducând contribuții esențiale la sănătatea psihică și bunăstarea emoțională. Autocompasiunea implică extinderea compasiunii către sine în momentele de eșec sau suferință, iar recunoștința implică o apreciere conștientă a ceea ce avem și a celor din jur. Kristin Neff, psiholog american, definește autocompasiunea […]

Citește articolul
Mindfulness: Cum să Trăiești Conștient și Fără Stres

Mindfulness: Cum să Trăiești Conștient și Fără Stres

Mindfulness-ul, cunoscut și sub denumirea de „prezență conștientă,” este o practică străveche care a căpătat o popularitate considerabilă în epoca modernă datorită numeroaselor sale beneficii pentru sănătatea mentală și bunăstarea generală. În calitate de psiholog, am observat cum această practică poate transforma viețile indivizilor, ajutându-i să găsească un echilibru mai bun între minte și corp. […]

Citește articolul