Cum ne ajută optimismul in viață?

Ce este optimismul?

Optimismul se referă la capacitatea de a avea expectanțe pozitive legate de viitor. Oamenii optimiști sunt cei care cred că îi așteaptă lucruri bune în viitor.

Optimismul sănătos implică și realism, ceea ce înseamnă că, chiar dacă optimiștii se așteaptă să li se întâmple lucruri bune (probabil chiar mai bune decât se întâmplă în mod obiectiv), ei sunt conștienți și de impedimentele care pot să apară – deci nu ignoră ceea ce ar putea ieși rău.

De ce este important să fim optimișți?

Prin definiție, optimismul reprezintă inversul lipsei de speranță, care este factor cheie în depresie. De asemenea, optimismul oferă reziliența în fața evenimentelor de viață stresante, care sunt legate de instalarea sau înrăutățirea problemelor de natură psihică.

În timp ce optimiștii tind să fie încrezători și persistenți când întâlnesc adversități, pesimiștii tind să fie neîncrezători și ezitanți în aceste situații. De asemenea, la pesimiști apare gândirea de tip „wishfull thinking”, un tip de gândire prin care evită să se confrunte cu problemele.

Optimismul este legat de starea de bine subiectivă în confruntarea cu adversitățile (pot să mă simt bine, chiar și în confruntarea cu situații neplăcute), de o sănătate fizică mai bună, de o capacitate mai mare de a face față stresului, de angajament mai mare în acțiuni, inclusiv în rezolvarea problemelor și de asemenea, optimiștii se descurcă mai bine în relații.

De ce optimiștilor le merge mai bine decât pesimiștilor?

Diferențele în care oamenii confruntă adversitățile se observă în persistența realizării comportamentelor orientate spre scop (continuăm să facem ceea ce ne-am propus să facem), sau renunțarea la ceea ce este de făcut pentru atingerea obiectivelor.

Optimiștii sunt încrezători într-un eventual succes și continuă să încerce, chiar și atunci când le merge greu. Pesimiștii au îndoieli și încearcă să scape de probleme prin iluzii (wishfull thinking), se lasă distrași de evenimente temporare care nu ajută în rezolvarea problemei sau chiar încetează să mai încerce.

Cum diferă gândirea optimistilor de cea a pesimiștilor?

Există o diferență între optimiști, versus pesimiști, în modul în care interpretează ceea ce li se întâmplă.

Optimistul, când întâmpină dificultăți sau trăiește un eveniment negativ (ex. concediere, un examen eșuat) spune despre acesta că este un eveniment izolat, ce nu ține de el ca persoană și nu este ceva de durată.

Atunci când are parte un eveniment fericit (ex. o avansare la locul de muncă), spune că acesta are legătură cu el ca persoană, că în general are astfel de lucruri bune și că acestea sunt de durată, nu doar trecătoare.

În ce-i privește pe pesimiști, interpretează invers situațiile. Atunci când trăiesc un eveniment negativ (ex. o despărțire) spun că această ține de ei ca persoană, că le afectează mai multe domenii ale vieții și că este un lucru stabil.

Când trăiesc un eveniment pozitiv, însă, spun despre acesta că este trecător, că nu ține de ei și că este specific, se manifestă doar în acest context.

Exercitiu concret despre Cum ne putem crește optimismul?

Există mai multe strategii prin care ne putem crește optimismul.

1.      O strategie foarte la îndemână este realizarea exercițiului numit „Best possible self”. Acesta presupune să ne imaginăm într-un viitor în care am atins toate obiectivele importante pentru noi și am devenit cea mai bună variantă a propriei persoane, în mod realist. Ne gândim la scopurile importante pentru noi, într-un viitor mediu și lung, scopuri care să fie realiste, ancorate în realitate, și ne imaginăm că le-am atins, că am devenit cea mai bună variantă posibilă noastră. Vizualizăm această imagine cu cât mai multe detalii concrete. 

Acest exercițiu pe de-o parte crește emoțiile pozitive, pe de altă parte crește concentrarea pe scop și probabilitatea de a-l atinge.

2.      La sfârșitul fiecărei zile, luați-vă 10 minute pentru a vă gândi la ziua care tocmai a trecut și pentru a vă aminti lucruri pentru care sunteți recunoscători. Scrieți minim 3 astfel de lucruri într-un jurnal, timp de o lună.

3.      Fiți atenți la ceea ce vă spuneți zi de zi. Învățați-vă mintea să creadă că aveți capacitatea de a controla cel puţin o parte din ceea ce vi se întâmplă. 

Priviți situațiile concrete din viață ca oportunități de a face să vi se întâmple lucruri bune. Spre exemplu: „Dacă învăț mai mult, pot să iau note mai bune”, „Dacă ies mai des, pot să cunosc și să îmi fac mai mulți prieteni”, „Dacă încerc și lucruri noi, pot să mă dezvolt mai mult”, „Dacă o sun mai des pe prietena mea, pot să îmbunătățesc relația cu ea” etc. Sunt multe lucruri care se află în controlul nostru și pe care dacă le realizăm, ne facem viața mai bună.

4.      Amintiți-vă că eșecurile sunt trecătoare. Atunci când ceva merge rău, amintiți-vă că va trece și veniți cu un plan prin care să faceți să se întâmple asta. Spre exemplu: „Azi am greșit la test. Voi relua materia și voi da din nou examenul, ca să am un rezultat mai bun”.

5.      Anticipați lucruri pozitive care urmează să vi se întâmple. Gândiți-vă dimineața la 3 lucruri pozitive care urmează să se întâmple în cursul zilei. Nu trebuie să fie lucruri mari, pot fi lucruri mărunte. Spre exemplu: „voi mânca un croissant cu unt la micul dejun, alături de un cappucino și le voi savura; mă voi întâlni cu prietena mea spre seară și mă voi bucura să o revăd; voi merge să-mi iau o plantă și mă voi bucura să îi găsesc locul în casă” etc. A anticipa lucruri pozitive și emoția pozitivă pe care o vom trăi este un exercițiu care ne ajută să ne creștem optimismul.

Optimismul este o trăsătură și se menține relativ constant de-a lungul timpului. În perioadele mai dificile, nivelul optimismului poate să scadă temporar.

Dacă aveți mai degrabă un stil de gândire pesimist sau treceți prin greutăți și nu mai reușiți să vedeți jumătatea plină a paharului, exersați exerciții de creștere a optimismului sau apelați la un specialist în sănătatea mintală, pentru a vă ghida în acest proces.

„Întoarce-ți fața către soare și umbrele vor rămâne în urma ta.”  (proverb din Noua Zeelanda)

‍

Bibliografie:

‍

Carver,  C.S.,  Scheier,  M.F.  &  Segerstrom,  S.C.  (2010).  Optimism. Clinical  Psychology Review, 30, 879-889