
Tulburarea de bipolaritate – ce înseamnă să fii bipolar?
„Bipolaritatea” se referă tocmai la aceste comportamente situate la poli opuși, care oscilează de la euforie exagerată la gânduri de suicid...

Tulburarea de personalitate borderline (BPD) este o afecțiune ce ține de sănătatea mintală aflată la granița dintre nevroză și psihoză. Această afecțiune este caracterizată de fapt prin fluctuațiile de dispoziție, deseori violente, dar prezintă și instabilitate în relațiile cu ceilalți. În plus, prezintă un nivel crescut de impulsivitate.
Tulburarea de personalitate borderline este cunoscută și sub numele de tulburare de personalitate emotiv-instabilă. Această afecțiune mentală se caracterizează prin modele intense și instabile de relaționare, auto-imagini și emoții.
BPD (tulburarea de personalitate Borderline) este o tulburare cronică, inflexibilă. Ea poate duce la probleme de ordin social, afectând grav relațiile interpersonale.
Iată câteva caracteristici adesea întâlnite în tulburarea de personalitate Borderline:
Din păcate, această tulburare se asociază deseori și cu alte tulburări de personalitate. Există, așadar, tulburări asociate cu BPD. Principalele ar fi: tulburarea depresivă și bipolară, tulburarea consumului de substanțe, tulburare alimentară, tulburare de stres post-traumatic și tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate.
Terapeuții noștri

Tulburarea de personalitate borderline (TPB) este adesea asociată cu o serie de comorbidități. Adică există și alte condiții medicale sau psihologice care pot fi prezente în același timp. Aceste comorbidități pot varia. De la tulburări de sănătate mentală până la condiții medicale fizice. Iată câteva dintre comorbiditățile comune în cazul acestei tulburări:
Persoanele cu această tulburare de personalitate pot prezenta frecvent și episoade depresive. Simptomele depresiei pot include tristețe profundă, pierderea interesului pentru activități plăcute, schimbări în greutate și somn, sentimente de inutilitate, lipsa poftei de viață și gânduri legate de suicid.
Tulburarea de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea de panică, este adesea prezentă în cazul acestor persoane. Persoanele cu TPB pot avea preocupări intense și neliniștite, precum și atacuri de panică. Aceasta anxietate le poate afecta considerabil calitatea vieții.
Și comorbiditățile legate de alimentație sunt prezente în această tulburare de personalitate. Cum ar fi: anorexia nervoasă, bulimia nervoasă sau tulburarea de alimentație compulsivă. Aceste tulburări pot fi asociate cu instabilitatea emoțională și schimbările bruște de dispoziție. Sunt frecvent întâlnite la persoanele care suferă de această afecțiune. Uneori alimentația este o metodă de refugiu, astfel încât pot apărea aceste tulburări alimentare.
Consumul de substanțe poate fi o modalitate de a face față simptomelor intense și stresante ale TPB. Persoanele cu TPB sunt predispuse la abuzul de alcool, droguri și alte substanțe. De la consumul ocazional până la dependențe este un singur pas. Adesea apar adicțiile în această tulburare de personalitate.
TPB poate fi întâlnită împreună cu alte tulburări de personalitate, cum ar fi tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea de personalitate narcisistă sau tulburarea de personalitate dependentă.
Traumele trăite în copilărie (de exemplu abuzul fizic, sexual, divorțul părinților, consumul de substanțe în casă, abuzul emoțional etc) pot afecta serios și agrava această tulburare de personalitate. Traumele reprezintă un risc în dezvoltarea unei astfel de tulburări.
Această tulburare de personalitate se poate regăsi sub mai multe forme, diferențele putând fi văzute în comportamentul acestor persoane afectate:
Cauzele exacte nu sunt complet înțelese, însă cercetările sugerează că există o combinație de mai mulți factori care duc la apariția acestei tulburări, cum ar fi factori biologici, factori genetici și factori de mediu. În următoarele rânduri vom prezenta pe larg factorii care pot duce la apariția tulburării de personalitate Borderline:
Există dovezi că predispoziția genetică poate contribui la dezvoltarea unei astfel de tulburări. Studiile arată că atunci când un membru din familie suferă de tulburări mentale sau tulburări de personalitate crește riscul ca o astfel de tulburare să apară și la un alt membru.
Anumite dereglări biologice la nivelul sistemului nervos pot avea astfel de consecințe. Sistemul nervos joacă un rol important, iar atunci când nivelul de dopamină, serotonină sau noradrenalină este afectat poate apărea o astfel de tulburare mentală. Atunci când vorbim de anomalii biologice ne referim și la afectarea neurotransmițătorilor.
Traumele din copilărie, cum ar fi abuzul fizic, sexual sau emoțional, neglijarea, separarea de părinți sau alte experiențe traumatice, pot crește riscul de dezvoltare a tulburării de personalitate Borderline. Traumele timpurii pot afecta dezvoltarea emoțională și capacitatea de reglare a emoțiilor.
Aceasta este foarte importantă în cadrul unei familii. Atunci când atmosfera este mereu tensionată, un copil va simți mereu deși probabil părinții tind să creadă că acesta este prea mic pentru a înțelege ce se petrece.
Un mediu familial disfuncțional sau instabil poate contribui la dezvoltarea tulburării. Neglijarea emoțională, invalidarea, lipsa de suport emoțional și conflictele frecvente în familie pot afecta dezvoltarea personalității și abilitatea de a stabili relații sănătoase.
Anumite trăsături de personalitate și caracteristici psihologice, cum ar fi: sensibilitate crescută, impulsivitate exagerată și reactivitate emoțională intensă. Persoanele care au deja în personalitatea lor aceste trăsături sunt mai predispuse ca ulterior să dezvolte o tulburare de personalitate.
Este important să menționăm faptul că nu există o singură cauză pentru aceasta tulburare de personalitate. Ci mai degrabă o interacțiune complexă între multiplii factori menționați mai sus. În plus, nu toate persoanele expuse la acești factori vor dezvolta neapărat TPB. Diferența o face și intervenția la momentul potrivit. Cu cât mai repede acesta începe să meargă la terapie, cu atât va evita dezvoltarea unei astfel de patologii.
Persoanele cu tulburare de personalitate borderline (TPB) pot experimenta dificultăți semnificative în gestionarea relațiilor interpersonale din cauza caracteristicilor lor specifice și a modului în care acestea interacționează cu ceilalți.
Aceștia de obicei își idealizează partenerii romantici de la prima sau a doua întâlnire. Ei vor să petreacă foarte mult timp împreună și le împărtășesc cele mai intime amănunte încă de la începutul relației.
Pot trece foarte ușor de la idealizarea acestor persoane la devalorizarea lor, având sentimentul că celuilalt “nu-i pasă” suficient sau că “nu-i oferă” atât cât și-ar dori. Aceasta trecere bruscă este o caracteristică tipică acestor persoane.
Ei oferă adesea ajutor altor persoane (manifestând totodată empatie), însă numai pentru că se așteaptă ca și aceștia la rândul lor să le ofere ajutorul atunci când îl solicită.
Au tendința de a-și schimba în mod neașteptat și dramatic părerea despre cei din jur. Și pot trece brusc de la rolul de persoane care solicită cu disperare ajutor, la cel de răzbunător.
Persoanele care suferă de această tulburare vor îndeplini următoarele caracteristici atunci când vorbim de relațiile cu cei din jur:
Atunci când avem o relație cu o astfel de persoană cea mai bună soluție ar fi psihoterapia. Aceasta poate fi individuală, efectuată doar de persoană care suferă de această tulburare, iar ulterior se poate apela și la terapia de cuplu.
Ședințele de terapie urmate de cealaltă persoană sunt benefice pentru a o ajuta în gestionarea unor momente mai puțin ușoare. Munca ar fi bine să fie depusă de ambii parteneri pentru ca această relație să funcționeze cât mai bine.
În urma mai multor cercetări și psihoterapia are succes chiar și în această tulburare de personalitate.
Psihoterapia s-a dovedit a fi un real ajutor în ameliorarea simptomelor și în reechilibrarea comportamentului persoanelor care suferă de o astfel de tulburare.
Această formă de terapie este orientată spre modificarea gândurilor și comportamentelor. Terapia cognitiv-comportamentală se mai axează și pe identificarea problemelor clientului cu scopul soluționării acestora folosind tehnici și strategii specific tipului de terapie.
Tot această formă de terapie încearcă să descopere care este relația dintre gândurile pacientului, emoțiile și acțiunile acestuia. Scopul principal al acestei terapii este să îl învețe pe client să înțeleagă propriul mod de gândire și comportament și cum să schimbe acest model spre beneficiul lui. Aceasta poate conține diferite jocuri, schimb de roluri și alte tehnici care vor ajuta la îmbunătățirea calității vieții.
Una dintre cele mai eficiente forme de terapie pentru tulburarea de personalitate borderline (TPB) s-a dovedit a fi terapia dialectică comportamentală (TDC), dezvoltată inițial de psihologul Marsha Linehan. TDC este concepută special pentru a ajuta persoanele cu TPB să-și regleze emoțiile intense, să îmbunătățească relațiile interpersonale și să-și gestioneze comportamentele autodistructive.
În timpul sesiunilor individuale, terapeutul lucrează cu persoana afectată pentru a identifica și explora modelele de gândire și de comportament care contribuie la simptomele tulburării. Terapeutul îi ajută să dezvolte strategii de reglare a emoțiilor și abilități de gestionare a stresului.
Persoanele care participă la această formă de terapie sunt adesea încurajate să țină un jurnal în care să țină evidența stărilor emoționale și al comportamentului (notându-le pe foaie) pentru a identifica modelele și provocările și pentru a urmări progresul în dezvoltarea abilităților.
În cele mai multe cazuri terapeutul va lucra cu membrii familiei sau cu partenerii persoanei afectate pentru a îmbunătăți înțelegerea și suportul în gestionarea tulburării. Implicarea acestora are efecte considerabile și pot fi un real ajutor în evoluția stării pacientului.
Pe lângă cele două forme de terapie menționăm și Terapia psihodinamică și terapia de grup ca având rezultate bune în ameliorarea simptomatologiei la pacienții cu tulburare de personalitate borderline. În unele cazuri, dacă stabilește psihoterapeutul împreună cu medic psihiatru, se apelează și la tratamentul medicamentos.
DSM-5 Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale.
Lois W. Choi-Kain, Ellen F. Finch, Sara R. Masland, James A. Jenkins & Brandon T. Unruk. What works in the treatment of Boderline personality disorder. Personality and impulse control disorders.
Koons CR, Robins CJ, Tweed JK, Lynch TR, Gonzales AM, Morse JQ et al. Efficacy of dialectical behavoir therapy in women veterans with borderline personality disorders. Behav. Terap. 2001
Art. F. Leichsenring, E. Leibing, J. Kruse (2011). Borderline personality disorder.
John G. Gunderson, M. D. Borderline personality disorder. A Clinical Guide. Second edition
Ce este tulburarea de personalitate borderline și cum se manifestă?
Tulburarea de personalitate borderline (TPB sau BPD) este o afecțiune psihiatrică caracterizată prin instabilitate emoțională severă, impulsivitate, relații interpersonale intense și conflictuale, teama de abandon și o imagine de sine fluctuantă. Persoanele cu BPD trec rapid de la euforie la disperare și au dificultăți majore în reglarea emoțiilor și comportamentului.
Care sunt cauzele tulburării de personalitate borderline?
Cauzele TPB sunt multifactoriale și includ factori genetici (istoric familial de tulburări psihice), factori neurobiologici (disfuncții ale neurotransmițătorilor), traume timpurii (abuz, neglijare, separare) și un mediu familial disfuncțional. De obicei, apariția tulburării este rezultatul unei combinații între predispoziția biologică și experiențele de viață traumatizante.
Cum afectează BPD relațiile interpersonale?
Persoanele cu TPB au relații instabile și intense, oscilând între idealizare și devalorizare. Ele manifestă teama de abandon, reacționează impulsiv în conflicte, au dificultăți în stabilirea limitelor sănătoase și pot deveni hipervigilente la semnele de respingere. Aceste dinamici pot duce la tensiuni frecvente, retragere sau izbucniri emoționale în relațiile cu ceilalți.
Ce comorbidități sunt frecvente în tulburarea de personalitate borderline?
BPD este adesea însoțită de alte afecțiuni precum depresia majoră, tulburările de anxietate, PTSD, tulburările de alimentație, consumul de substanțe și alte tulburări de personalitate (narcisistă, antisocială, dependentă). Prezența comorbidităților complică diagnosticul și tratamentul și necesită o abordare terapeutică complexă.
Care sunt cele mai eficiente tratamente pentru tulburarea de personalitate borderline?
Terapia dialectic-comportamentală (DBT) este tratamentul de elecție pentru BPD, ajutând la reglarea emoțiilor, gestionarea crizelor și îmbunătățirea relațiilor. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia psihodinamică și terapia de grup sunt, de asemenea, utile. În cazuri severe, se pot recomanda și medicamente (antidepresive, stabilizatori de dispoziție). Intervenția timpurie și susținerea familiei sunt esențiale pentru succesul tratamentului.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Terapeuții noștri
Alte articole asemănătoare

„Bipolaritatea” se referă tocmai la aceste comportamente situate la poli opuși, care oscilează de la euforie exagerată la gânduri de suicid...

În Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale – DSM V psihopatia nu mai apare ca diagnostic distinct. Unul dintre...

Cum îți poti da seama dacă cineva apropiat suferă de această tulburare de personalitate?

Ambele intră în categoria tulburărilor de personalitate antisocială. Deși sunt foarte asemănătoare, se pot deosebi prin anumite aspecte.