Cum gestionam eficient stresul?

Un răspuns la întrebarea „Ce este stresul?” l-ar putea defini ca o reacție declanșată în creierul nostru atunci când ne regăsim într-o situație în care trebuie să fim gata să acționăm într-un fel anume.

‍

O situație stresantă, fie că vorbim de mediul înconjurător, cum ar fi un deadline la locul de muncă sau pur și simplu o stare emoțională, de exemplu grija de a pierde job-ul sau o persoană, toate acestea declanșează o cascadă de hormoni care la rândul ei dezechilibrează întregul organism. Această combinație de reacții la stres este cunoscută ca fiind răspunsul “luptă sau fugi” și este un mecanism normal care se regăsește atât în oameni cât și la mamifere, iar aceasta apare atunci când simțim că viața noastră este în pericol.

Stresul pornește de la creier!

Atunci când cineva se confruntă cu un accident de mașină sau orice alt pericol, ochii și urechile transmit instant informații amigdalei care se află în zona creierului care contribuie la procesarea emoțiilor. Amigdala interpretează imaginile și sunetele, iar în momentul în care aceasta percepe pericolul, transmite instant un semnal de alarmă hipotalamusului.

Hipotalamusul este precum un centru de comandă, partea aceasta a creierului comunicând restul corpului prin sistemul nervos, iar mai apoi controlând involuntar funcțiile corpului.

Ultimul deceniu s-a remarcat prin interesul crescut și accentul pus asupra subiectelor care au legătură cu stresul, atât în mediul public, cât și în mediul științific. Este bine de știut că stresul nu este întotdeauna ceva rău, de fapt, unii indivizi-în special cei care practică sporturi competitive- au observat că un anumit nivel de activare internă determinate de stres le poate spori performanța, în timp ce lipsa stresului au efectul opus.

Prin urmare, se pare că în contextul terapiei stresului vorbim, de fapt, despre starea de distres emoțional și fiziologic experimentată de o persoană expusă la o serie de factori de stres interpersonali și de mediu.

Există trei forme de stres:

– Eustres (stresul constructiv): ne motivează să obținem performanțe.

– Distres (distructiv, negativ): starea numită “luptă sau fugi”.

– Hipersters (starea de stres continuu): este cea care afectează relațiile cu ceilalți, sănătatea și performanța în viața de zi cu zi și duce în final la epuizare.

Mai jos vă vom prezenta o listă cu simptomele apărute în perioadele stresante:

Simptome fiziologice:

-dureri de cap, migrene

-dureri în capul pieptului

-palpitații

-transpirație excesivă

-tremor

-tensiune arterială

-tulburări gastrointestinale

-pierderea sau creșterea poftei de mâncare

Simptome emoționale:

-anxietate

-episoade depresive

-burnout

-lipsa de motivație

-oboseală

-iritabilitate

Simptome cognitive:

-gânduri care alimentează neliniștea, anxietatea

-tulburări de memorie

-concentrare afectată

-o stare permanentă de îngrijorare

Scăderea imunității se datorează tot expunerii îndelungate la stres. Stresul “netratat” sau pe care nu reușim să il ținem sub control va duce la îmbolnăviri ale organismului.

Acum, probabil, te intrebi cum și ce putem face să gestionăm acest inamic care ne dă bătai de cap?

Din pacate nu există miracole care apar peste noapte sau cineva care să vină și să elimine stresul din viața noastră ca prin magie, însă sunt multe modalități prin care putem învăța cum să îl gestionăm sau să îl reducem cât mai mult.

Următoarele sugestii sunt la îndemâna oricui:

• Activitatea fizică regulată este una din cele mai bune metode de a ne deconecta de la problemele cotidiene. Un abonament la sala de sport ar fi o variant, însa pentru cei care consideră ca ar fi un cost suplimentar ce nu și-l pot permite, pot apela oricând la mișcarea în aer liber. Alergatul sau plimbatul prin parc sau chiar la munte pot fi activități care pe lângă faptul că ajută la reducerea stresului, oferă creierului oxigenarea necesară. Astfel de activități ajută foarte mult și datorită faptului că ne putem conecta cu natura ceea ce este un avantaj în plus.

Sedentarismul nu face decât să înrăutățească situația, pentru că în acele momente de “staționare” îi dăm voie minții să se joace și să ne producă și mai multe gânduri sau scenarii care nu sunt neapărat bune sau utile.

• Adoptarea, găsirea și practicarea unor tehnici de relaxare și de respirație. Acestea pot fi învățate și în sedințele de psihoterapie sau la diverse cursuri.

• Meditația, care poate fi practicată ori la cursurile de yoga sau în propriul cămin, dacă te simți mai confortabil. În ziua de astăzi sunt multe tipuri de meditație ghidată chiar și în mediul online.

• Masajul de relaxare.

• Hobby-urile. Găsirea și practicarea unor activități plăcute te poate ajuta să regăsești liniștea interioară, să te deconecteze de la problemele de zi cu zi. Este foarte important ca pe lângă munca propriu-zisă să avem și timpul nostru liber, timp pe care să îl ocupăm cu micile activități care ne aduc bucurie și o stare de bine.

• Psihoterapia. Ședințele regulate de psihoterapie pot preveni sau minimiza stresul. În ziua de azi avem o paletă largă de unde putem alege tipul de terapie potrivit în funcție de necesitate și un număr mare de specialiști pregătiți să ajute.

• Adoptă un stil de viață cât mai sănătos. Alimentația este și ea foarte importantă pentru a avea o viață echilibrată. Este necesar să ținem cont de un anumit program, iar aici ne referim la orele la care vor fi luate mesele, mâncarea trebuie să fie cât mai sănătoasă, cât mai puțin procesată și să renunțăm la fast-food.

• Nu prelua mai multe saricini decât poți efectua.

• O gestionare mai bună a timpului.

• Schimbarea obiceiurilor care dăunează atât fizic cât și psihic.

Să nu uităm însă că această stare de neliniște, de stres, poate proveni și din relațiile defectuase avute în familie, la locul de muncă sau chiar și cu prietenii. Pentru astfel de situații, din nou, trebuie să lucrăm la noi înșine, la propriul comportament, propriile reacții și gânduri. Avem următoarele sugestii pe care le poți pune în aplicare foarte simplu:

• Exprimă-ți sentimentele atunci când ceva sau cineva face ceva deranjant, dar să nu uităm de tonul folosit și modalitatea de a comunica.

• Fii dispus să asculți la rândul tău și să faci compromisuri atunci când este benefic pentru ambele părți.

• Impune limite sănătoase.

• Învață să spui “nu” atunci când simți că este necesar.

În cele din urmă orice problemă are o rezolvare. Stresul fiind un subiect foarte întâlnit în ziua de azi și foarte mediatizat, vine cu multiple soluții. Pentru o viață echilibrată trebuie să știm cum să gestionăm cât mai bine situațiile întâlnite și să nu ne abatem de la drum.

Atunci când simți că nu mai poți singur, caută un sprijin pentru a putea găsi soluții și a remedia cât mai repede și eficient situația  în care te afli! Suportul psihologic il poti gasi in cabinetul fizic al unui psihoterapeut sau online pe platforme de psihoterapie unde din confortul casei tale poti avea acces la serviciile de psihoterapie oferite de psihologi cu formare in psihoterapie acreditati de Colegiul psihologilor din Romania.

Surse stiintifice:

Harvard Health Publishing. Understanding the Stress Response. Harvard Health, 6 July 2020, www.health.harvard.edu/staying-healthy/understanding-the-stress-response, accesat la 04.08.2023;

Schroder, Jorg-Peter, Blank, Reiner, 2011. Managementul stresului: recunoașterea și combaterea eficientă a situațiilor stresante. Ed All Bucuresti.

Mike George, Cum să te relaxezi și să învingi stresul. Schimbă-ți modul de a gândi. Schimbă-ți viața. Ed Litera Bucuresti, 2020.

Albert Ellis, Jack Gordon, Michael Neenan & Stephen Palmer .“Terapia stresului”. O abordare comportamentală rațional-emotivă.