Bruxism – ce este, cum îl recunoști și cum îl poți trata

Ce este bruxismul?

Termenul bruxism reprezintă un fenomen comportamental caracterizat prin scrâșnirea sau strângerea dinților. Se manifestă printr-o mișcare involuntară a maxilarului, atât în timpul stării de veghe, cât și în timpul somnului. Acesta din urmă este și mai dificil de controlat.

American Academy of Orofacial Pain (AAOP) definește bruxismul ca fiind o activitate ce include scrâșnirea, strângerea sau măcinarea dinților, în lipsa conștientizării pacientului si apariția fațetelor de uzura.

Prevalența bruxismului

Prevalența bruxismului este de 5% pana la 30% din populație, dar numai la 10-15% apar semne de uzura ale dinților ce necesita tratament special. Dintre aceștia 8-16% fac parte din populația adulta.  Debutul bruxismului apare la vârsta de 1 an, la scurt timp după erupția dinților temporari. Tulburarea apare mai frecvent la populația tânăra sau la adulții cu vârsta peste 60 de ani, iar dintre aceștia numai 3% sunt conștienți de mișcările nocive. Prevalența la copii este de 14-20%.

Principalele simptome ale bruxismului

Scrâșnirea dinților exercită o presiune excesivă asupra mușchilor, țesuturilor și structurilor din jurul maxilarului, putând cauza probleme ale articulației temporomandibulare. Scrâșnirea dinților duce în timp la uzarea dinților.

Simptomele asociate includ:

-Anxietate, depresie, stres, tulburări de alimentație, insomnie și disconfort la nivelul maxilarului.

-Zgomotele în timpul somnului, uneori detectate de partener sau de părinte. (Zgomotele sunt rareori asociate cu bruxism în timpul zilei)

 Alte activități parafuncționale care pot apărea împreună cu bruxism includ:

-mușcatul obrajilor și/sau mușcatul buzelor.

-sensibilitatea, durerea sau oboseala mușchilor masticatori, care se pot agrava în timpul mestecării sau a altor mișcări ale maxilarului.

-durerea sau sensibilitatea articulațiilor temporomandibulare, care se poate manifesta ca durere a urechii.

-dureri de cap, în special durere în tâmple, cauzate de durerea musculară asociată cu mușchiul temporal.

-Fracturile dentare și eșecurile repetate ale restaurărilor dentare (plombe, coroane, etc.). Dinții hipersensibili (de exemplu, durere dentară la băutura de lichide reci).

De obicei, bruxismul este identificat din cauza consecințelor sale (în special uzura dinților și durerea), în loc să fie observat direct ca tulburare propriu-zisa. Complicatiile generate în timpul bruxismului pot afecta negativ componentele sistemului masticator, cum ar fi dinții, și articulația mandibulei cu craniul (articulațiile temporomandibulare). Mușchii masticatori, care sunt solicitați peste limita lor normală de funcționare, pot fi, de asemenea, afectați.

Tipuri de bruxism

Bruxismul poate apărea în două tipuri în funcție de momentul când scrâșnitul din dinți apare:

 – în timpul somnului („bruxismul în timpul somnului”)

– în timpul stării de veghe („bruxismul în timpul zilei”).

Aceasta este cea mai utilizată clasificare, deoarece bruxismul în timpul somnului are în general cauze diferite față de bruxismul în timpul stării de veghe, deși efectele asupra stării dinților pot fi aceleași.

Compararea caracteristicilor tipice ale bruxismului în timpul somnului și al bruxismului în timpul stării de veghe:

Clasificarea după gravitate

ICSD-R (Clasificarea internațională a tulburărilor de somn -Revizuita) a definit trei grade diferite de severitate a bruxsismului de somn: ușor, moderat și sever.

Ușor este atunci când apare mai rar decât în fiecare noapte, fără a produce daune dentare sau afectare psihosocială.

Moderat este atunci când apare în fiecare noapte, cu o ușoară afectare a funcționării psihosociale.

Sever este atunci când apare în fiecare noapte, cu daune dentare, tulburări temporomandibulare și alte leziuni fizice, și cu o afectare psihosocială severă.

Cauze

Apariția bruxismului este complexă și încă nu este pe deplin înțeleasă.

Printre factorii care ar putea fi respronzabili de apariția tulburării se numără stresul cotidian, care poate fi un factor declanșator comun pentru mulți indivizi.

Totodată, anumite predispoziții individuale, precum intensitatea și frecvența stresului, alinierea dentară, postura, nivelul de relaxare, regimul alimentar și obiceiurile de somn, pot influența apariția și severitatea bruxismului.

Factorii de risc

Există mulți factori de risc pentru bruxism, printre care:

• Stresul și anxietatea. Sentimentul de copleșire și stresul pot duce la bruxism. Persoanele care sufera de depresie sau tulburări de anxietate – precum tulburarea depresivă majoră sau tulburarea de anxietate generalizată sunt mai predispuse la bruxism.
• Obiceiuri de viață. Persoanele care fumează, consumă alcool și consumă multă cafeină (mai mult de șase cești de cafea pe zi) au de două ori mai multe șanse să își scrâșnească dinții decât persoanele care nu o fac. O tulburare a nivelului de dopamine din sistemul nervos central ar putea să fie implicată în etiologia bruxismului. Dovezi în acest sens provin din observații ale efectului modificator al medicamentelor care alterează eliberarea de dopamină cum ar fi amfetaminele sau nicotina. Nicotina stimulează eliberarea de dopamină, ceea ce este postulat să explice de ce bruxismul este de două ori mai frecvent la fumători în comparație cu nefumătorii.
• Anumite medicamente. Acest lucru include o clasă de medicamente anti-anxietate numite inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei (ISRS-uri).
• Apneea de somn. Cercetările au confirmat o corelație între apneea de somn și scrâșnitul dinților, ceea ce înseamnă că mulți oameni au ambele condiții. Dar nu este clar dacă apneea de somn cauzează bruxism sau invers. Experții continuă să studieze relația dintre scrâșnitul dinților și tulburările de somn.
• Vârsta: Deși frecvent în copilărie, bruxismul se diminuează de obicei la vârsta adultă.
• Tipul de personalitate: Fiind agresiv, competitiv sau hiperactiv poate crește riscul.
• Istoricul familial: Bruxismul în somn este adesea prezent în familii. Dacă aveți bruxism, și ceilalți membri ai familiei dvs. ar putea avea bruxism sau un istoric al acestuia. Unele cercetări sugerează că ar putea exista un grad de susceptibilitate moștenită pentru dezvoltarea bruxismului de somn. 21-50% dintre persoanele cu bruxism nocturn au un membru al familiei care a avut tulburarea în copilărie, sugerând că sunt implicati si factori genetici.
• Alte tulburări. Bruxismul poate fi asociat cu unele tulburări de sănătate mintală și medicală, precum boala Parkinson, demența, refluxul gastroesofagian (GERD), epilepsia, terorile nocturne, tulburările legate de somn precum apneea de somn și tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate (ADHD).

Complicații ale bruxismului

Netratat, scrâșnitul dinților poate duce la:

• Tulburări de somn.
• Daune dentare precum eroziunea dentară și dinți slăbiți sau crăpați.
• Tulburare de articulație temporomandibulară (ATM).
• Dureri faciale.

Diagnostic

Cum diagnostichează medicii bruxismul?

Profesioniștii din domeniul sănătății (de obicei, medicii dentiști) pun diagnosticul în mod obișnuit de bruxism pe baza unui examen fizic și al simptomelor enumerate anterior.

Bruxism: cauzele psihologice

Bruxismul, o manifestare psihosomatică, poate fi înțeles ca rezultând dintr-o serie de factori psihologici. Printre aceștia se numără anxietatea, stresul intens și iritabilitatea.

Ca fenomen psihosomatic, bruxismul indică potențiala tendință de a reprima emoții cum ar fi furia, anxietatea sau alte forme de disconfort psihologic și emoțional, manifestate inconștient prin scrâșnirea dinților. Este important de menționat că bruxismul nu este singular în această abordare, alți factori psihosomatici incluzând transpirațiile nocturne și tremurăturile sunt asociate cu anxietatea.

Numeroase cercetări au identificat factori de risc psihosocial semnificativi pentru bruxism, printre acești factori se numără și un stil de viață stresant, iar această dovadă este tot mai solidă în cercetările apărute recent.

Unii experți consideră că stresul emoțional și anxietatea sunt principalele cauze declanșatoare ale bruxismul. Se pare că persoanele care suferă de bruxism au reacții diferite la depresie, ostilitate și stres în comparație cu cei care nu au această problemă.

Stresul este mai puternic asociat cu bruxismul în timpul zilei, dar legătura cu bruxismul în timpul somnului este încă neclară, unii susținând că nu există dovezi solide în acest sens. Cu toate acestea, s-a observat la copiii care suferă de bruxism în timpul somnului că au niveluri mai mari de anxietate decât ceilalți copii.

Stresul legat de muncă și schimburile neregulate de lucru pot fi, de asemenea, factori implicați. Trăsăturile de personalitate sunt, de asemenea, frecvent discutate în literatura de specialitate despre cauzele bruxismului, cum ar fi personalitățile agresive, competitive sau hiperactive. Unii sugerează că furia sau frustrarea reprimată pot contribui la apariția bruxismului. Perioadele stresante, cum ar fi examenele, decesele în familie, căsătoriile, divorțurile sau relocările, au fost identificate ca fiind momente care pot intensifica bruxismul. Bruxismul în timpul zilei apare adesea în momente de concentrare, precum lucrul la calculator, condusul unui autovehicul sau citirea.

Management și tratament

Cum se tratează bruxismul?

Dacă suferi de bruxism ușor sau, scrâșnesti din dinti ocazional, probabil că nu ai nevoie de tratament formal. Dar în cazurile mai severe, profesioniștii din domeniul sănătății ar putea recomanda aceste tratamente pentru bruxism:

• Gutierele. Un dentist poate recomanda gutiera dentară pentru a-ți proteja dinții. Gutiera poate, de asemenea, să îți plaseze maxilarul într-o poziție mai favorabilă pentru a reduce tensiunea musculară. Gutiera se poate purta atunci când ești cel mai predispus să îți scrâșnești dinții.
• Tehnici de reducere a stresului. Găsirea modalităților de a gestiona stresul poate reduce simptomele bruxismului. Acest lucru include psihoterapia (cognitiv-comportamentală) meditația, exercițiile fizice.
• Schimbări de stil de viață. Dacă scrâșnitul dinților este rezultatul consumului de cafeină sau alcool, reducerea cantității zilnice poate ajuta. Dacă fumezi, renunțarea poate ajuta și să ai un somn de calitate.
• Medicamente. Majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății recomandă această abordare doar temporar.

Prevenție

Poate fi prevenit bruxismul?

Nu poți întotdeauna să te oprești din scrâșnitul dinților, în special dacă lucrul acesta se intampla în timpul somnului. Dar există cativa pași pe care îi poți face pentru a reduce riscul general de aparitie:

• Practică mindfulness pentru a reduce stresul zilnic.
• Fă controale dentare regulate. Un dentist poate trata orice problema dentară înainte să se agraveze.
• Evită fumatul, consumul excesiv de cafea și consumul excesiv de alcool.

Bruxism la copii

Chiar și în cazul copiilor, stresul poate fi una dintre cause, fiind o modalitate de a trece peste momentele stresante. Dacă un copil este stresat, recomandarea specialiștilor este să descoperi cauza care poate fi legată de viața de familie sau de cea de la școală. Dedicându-i celui mic mai mult timp, atenție și grijă, îl vei ajuta să treacă peste situația stresantă care îl afectează atât de mult. 

Dacă bruxismul apare din cauza erupției dentare, medicul pediatru va găsi tratamentul adecvat, dar dacă bruxismul are cauze psihologice cum ar fi anxietatea, una dintre cele mai bune soluții este să-l duceți la psiholog.

Un expert în psihologia copilului, împreună cu medicul pediatru, pot fi de mare ajutor părinților în tratarea bruxismului la copilul lor.

Sfaturi de autoîngrijire care pot ajuta la ameliorarea durerii:

• Aplicarea de comprese reci sau calde pe mușchii maxilarului inflamați poate ajuta la reducerea inflamației și a durerii.
• Evitarea consumului de alimente tari sau dense, precum nucile, bomboanele și friptura, poate reduce presiunea exercitată asupra maxilarului și a dinților.
• Abținerea de la mestecarea gumii poate ajuta la scăderea tensiunii musculare din maxilar și la prevenirea uzurii excesive a dinților.
• Consumul unei cantități adecvate de apă în fiecare zi este important pentru menținerea hidratării mușchilor și a țesuturilor orale.
• Asigurarea unui somn odihnitor și suficient este esențială pentru recuperarea mușchilor și a sistemului nervos.
• Învățarea și practicarea exercițiilor de întindere și fortificare a mușchilor capului și a articulațiilor pot îmbunătăți mobilitatea și reducerea durerii.
• Masajul terapeutic al mușchilor gâtului, umerilor și feței poate ajuta la eliberarea tensiunii și la reducerea punctelor de declanșare dureroase.
• Relaxarea regulată a mușchilor feței și maxilarului poate reduce tensiunea acumulată și poate preveni apariția simptomelor de bruxism.
• Adoptarea tehnicii de gestionare a stresului, precum meditația sau respirația profundă, poate reduce reacțiile fiziologice asociate stresului și poate îmbunătăți starea generală de sănătate orală și fizică.

Concluzii

Bruxismul, care se agravează în contextul unui nivel mare al anxietății, poate fi abordat cu succes prin colaborarea cu un terapeut specializat. Acesta vă poate ghida în învățarea și practicarea tehnicilor de mindfulness, oferindu-vă instrumente pentru gestionarea eficientă a stresului și a anxietății. În cadrul acestui proces, terapeutul va explora aspectele psihologice și psihosomatice ale bruxismului, identificând cauzele profunde ale acestei tulburări în istoria personală a fiecărui individ și facilitând dezvoltarea capacității de a trăi în momentul prezent.

Surse științifice:

American Dental Association. Teeth Grinding.

American Sleep Association. Bruxism — Teeth Grinding Symptoms, Treatment & Causes 

„International classification of sleep disorders, revised: Diagnostic and coding manual” (PDF). Chicago, Illinois: American Academy of Sleep Medicine, 2001.

Lobbezoo F, Van Der Zaag J, Naeije M (April 2006). „Bruxism: its multiple causes and its effects on dental implants – an updated review”. Journal of Oral Rehabilitation.

Manfredini D, Winocur E, Guarda-Nardini L, Paesani D, Lobbezoo F (2013). „Epidemiology of bruxism in adults: a systematic review of the literature”. Journal of Orofacial Pain.

National Sleep Foundation (U.S.). Teeth Grinding.

National Sleep Foundation (U.S.). The Link Between Sleep Apnea and Teeth Grinding