
Care este diferența dintre psiholog clinician, psihoterapeut și psihiatru?
Psihoterapeutul este o persoană specializată în furnizarea de terapie pentru a trata problemele...
Cuprins
„Cum ți-s gândurile, așa ți-e viața”, a spus-o un stareț de mănăstire pe nume Tadei. Și nu este singurul. E clar că atunci când avem diferite gânduri ne este influențată starea de bine, deoarece prin gând, ne proiectăm o anumită realitate.
Aceasta va fi realitatea NOASTRĂ. De aceea, este important să conștientizăm ce gândim, atunci când suferim. Suntem în permanență cu gândurile noastre. Prin aceasta, gândurile noastre au o influență majoră asupra vietii noastre și merită să fim atenți la ele.
Atunci când avem o emoție disfuncțională – cum o numim noi – adică o emoție care nu e utilă, nu e sănătoasă, trebuie întotdeauna să privim spre ceea ce gândim.
În mod natural spunem că ne simțim într-un anumit fel, pentru că ni s-a întâmplat ceva anume: sunt furios pentru că m-a mințit; sunt trist pentru că am picat examenul etc. În realitate, însă, între un eveniment (ex. o ceartă) și o emoție (ex. tristețe), stă întotdeauna un gând.
În cel mai simplu mod spus, legătura este în ordinea următoare: eveniment -> gând-> emoție. Orice eveniment trăit este trecut prin filtrul minții noastre.
Un om, să-i spunem Matei, se înfurie pentru că un prieten l-a mințit. Un alt om, să-i spunem Mihai, pentru același eveniment – un prieten l–a mințit – se simte foarte trist. Același eveniment, pentru doi oameni diferiți, înseamnă ceva cu totul diferit. În așa fel putem observa că nu evenimentul este cel care ne creează o emoție, ci altceva. Acel ceva este interpretarea evenimentului – deci gândul.
Gândurile pot fi raționale sau iraționale.
Un gând rațional este un gând flexibil; el exprimă o preferință și respectă legile logicii, este pragmatic și poate fi verificat prin dovezi. Un gând irațional este inflexibil, este absolutist și nu respectă legile logicii, nu este pragmatic și nu poate fi demonstrat prin dovezi.
În spatele emoțiilor disfuncționale (ex. anxietate, depresie, vinovăție excesivă sau cronică), stau gânduri iraționale. Astfel, pentru a ne rezolva problemele emoționale, avem nevoie să ne identificăm, respectiv corectăm gândirea irațională, eronată.
Gășiți aici 10 dintre erorile mentale pe care le facem în viața de zi cu zi și care produc, de regulă, suferință. Este important să le cunoaștem, deoarece odată cunoscute, putem să le identificăm atunci când le comitem. Identificarea și corectarea lor, ne pot face viața mai ușoară.
Atunci când credem că știm ce gândesc ceilalți despre noi. Practic, ne imaginăm ce este în mintea lor.
„Crede că sunt o aiurită”.
„Nu-i place cum vorbesc”.
„A greșit intenționat”.
Atunci când interpretăm realitatea în funcție de ceea ce simțim.
„Dacă mă simt vinovat, înseamnă că sunt cu adevărat vinovat” (nu fac distincția mă simt vinovat-sunt vinovat).
„Dacă mi-e frică să merg cu avionul, înseamnă că e periculos” (deși avionul este unul dintre cele mai sigure mijloace de transport).
Când prezicem evenimente din viitor, fără a avea date referitoare la acele evenimente/întâmplări.
„Nu mă voi descurca la noul job”.
„Nu le va plăcea de mine”.
„Mi-a spus că mă va suna, dar sigur nu va face asta.” etc.
Când vedem doar extremele, fără să luăm în considerare nuanțele.
„M-a respins, înseamnă că sunt nasol”.
„Am greșit, sunt un prost”.
„N-am trecut testul, sunt un ratat”.
Când prezicem un eveniment sau o consecință viitoare ca fiind nu doar neplăcută, ci groaznică, catastrofală.
„Mi-au spus să îi contactez, sigur am greșit și mă vor da afară”.
„M-a părăsit, nu voi putea trăi singur”.
„Am amețeli, starea asta mă va distruge”.
Când ne atribuim exclusiv nouă înșine vina pentru evenimentele negative.
„Copilul meu consumă alcool. Este doar vina mea, n-am stiut sa il cresc”.
„Am divorțat, nu știu să mențin o relație/doar eu sunt de vină”.
Când interpretăm evenimentele în termeni absoluți.
„Trebuie neapărat să fiu bursier”.
„Trebuie neapărat să mă iubească și să se comporte bine cu mine”.
Atunci când în urma unei greșeli, ne punem diverse etichete: „sunt prost”, „sunt tâmpit”, „sunt slab” etc.
Când un eveniment relativ singular, duce la un model generalizat și repetitiv de gândire negativă: „am numai eșecuri”, „am numai ghinioane”, „am doar relatii nasoale”.
Când ne comparăm după standarde nerealiste.
„X are doar rezultate bune”.
„X e tot timpul sigur pe el”.
Acestea sunt cele mai frecvente erori mentale pe care le comitem. Cu efort, putem să le identificăm și să observăm ce provoacă ele. De regulă aduc suferință. Unde este o emoție puternică, negativă, nesănătoasă, vom găsi și astfel de erori.
Când ne este prea greu cu emoțiile noastre, este bine să apelăm la specialiști, iar ei ne vor ghida spre baza emoțiilor noastre.
Ellis, Albert, Daniel David, and Steven Jay Lynn (eds), ‘1 Rational and Irrational Beliefs: A Historical and Conceptual Perspective’, in Daniel David, Steven Lynn, and Albert Ellis (eds), Rational and Irrational Beliefs: Research, Theory, and Clinical Practice (New York, 2009; online edn, Oxford Academic, 1 Sept. 2009), https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780195182231.003.0001, accessed 17 Nov. 2023.
Irina Holdevici (2009), Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală, ISBN: 978-973-707-260-3.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Alte articole asemănătoare
Psihoterapeutul este o persoană specializată în furnizarea de terapie pentru a trata problemele...
Gaslighting-ul este o tactică de manipulare complexă, utilizată pentru a controla și destabiliza emoțional o persoană. Această practică constă în furnizarea deliberată și sistematică de informații false unei persoane, cu scopul de a o face să pună la îndoială adevărurile pe care le știe despre ea însăși. Victimele gaslighting-ului ajung să nu mai aibă încredere […]
Insomnia este o problemă tot mai des întâlnită și afectează un număr tot mai mare de persoane, având...
Anorexia reprezintă o tulburare de alimentație ce se caracterizează prin greutate corporală anormal de mică și are la bază o teamă extremă de îngrășare persoana în cauză având o percepție distorsionată privind greutatea sa. Pacienții cu anorexie nervoasă acordă o importanță exagerată controlului greutății, formei și dimensiunii corpului. Aceștia fac eforturi imense pentru menținerea greutății […]
Fobiile sunt frici exagerate și persistente, față de obiecte sau situații, care, de regulă, sunt nepericuloase (Gillian Butler, 1989).
Claustrofobia, una dintre cele mai comune fobii specifice, este caracterizată prin teama intensă și irațională de spații închise sau înguste. Această tulburare de anxietate poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a persoanelor afectate, limitându-le activitățile și afectându-le calitatea vieții. În acest articol, vom explora în detaliu ce este claustrofobia, cum […]