Cuprins
FOMO (Fear of Missing Out) este o formă de anxietate des întâlnită în societatea modernă.
Se manifestă prin teama intensă de a rata informații, evenimente, experiențe sau decizii importante.
Această teamă apare din dorința de a fi prezent în tot ce pare semnificativ în jurul nostru.
Alegerea de a nu participa la ceva poate crea senzația că pierzi o oportunitate unică.
Psihologic, FOMO este legat de frica de a regreta o alegere sau o absență. Poate apărea teama de a rata interacțiuni sociale sau experiențe care îți pot îmbunătăți viața. Fenomenul a crescut odată cu extinderea rețelelor sociale în viața de zi cu zi.
Pe social media, vedem constant imagini idealizate din viețile altora, comparate cu propriile noastre realități. Această comparație ne poate face să simțim că nu suntem suficienți sau că nu trăim destul.
Expunerea permanentă la momente aparent perfecte intensifică presiunea de a fi mereu prezent.
FOMO devine mai mult decât o neliniște trecătoare. Devine o teamă legată de identitate și apartenență.
Într-o lume cu acces instant la informații, fiecare alegere pare că poate aduce regret. Această presiune poate duce la decizii grăbite și la pierderea autenticității personale.
În studiile de psihologie, FOMO a fost asociat cu un deficit în satisfacerea unor nevoi psihologice de bază, cum ar fi competența, autonomia și apartenența. Aceasta înseamnă că atunci când persoanele nu simt că au controlul asupra vieții lor sau nu se simt suficient de conectați la cei din jur, sunt mai predispuși să experimenteze teama de a rata oportunități și experiențe. De asemenea, social media, cu ritmul său rapid și fluxul inepuizabil de informații, agravează această stare, transformând FOMO într-un fenomen omniprezent în rândul tinerilor și nu numai.
FOMO se manifestă atât la nivel emoțional, cât și comportamental, iar simptomele pot fi diverse și uneori subtile. Printre cele mai comune simptome se numără:
Persoanele afectate simt o frică profundă de a nu fi la curent cu evenimentele sau activitățile din jurul lor. Această anxietate poate fi declanșată chiar și de simpla idee că se poate pierde o oportunitate importantă, fie că este vorba de o întâlnire socială sau de un eveniment online.
Utilizarea excesivă a smartphone-urilor și a platformelor sociale devine o modalitate de a atenua teama de a rata ceva. FOMO determină oamenii să verifice constant notificările, să parcurgă feed-ul de știri și să caute actualizări despre activitățile prietenilor sau ale persoanelor publice.
Un alt simptom frecvent este tendința de a se compara cu alte persoane, ceea ce poate duce la sentimente de inferioritate și scăderea stimei de sine. Observarea vieților aparent perfecte ale altora pe rețelele sociale poate amplifica sentimentul că propria viață nu este la fel de interesantă sau plină de succes.
Din cauza presiunii de a fi mereu conectat, multe persoane afectate de FOMO se confruntă cu dificultăți în a dormi. Starea de alertă constantă și utilizarea prelungită a dispozitivelor electronice, în special seara, perturbă ciclul natural al somnului.
Incapacitatea de a se deconecta și teama persistentă de a pierde ceva pot conduce la niveluri crescute de stres, afectând atât viața personală, cât și performanța profesională. Această stare de tensiune constantă se traduce adesea prin iritabilitate și dificultăți în gestionarea emoțiilor.
Paradoxal, deși FOMO se referă la dorința intensă de conexiune, unele persoane pot ajunge să se simtă singure și excluse. Sentimentul de inadecvare comparativ cu ceilalți și lipsa satisfacției în interacțiunile sociale pot contribui la dezvoltarea simptomelor depresive.
Aceste simptome pot varia în intensitate și pot fi mai pronunțate în anumite contexte, cum ar fi în rândul studenților sau al tinerilor profesioniști, unde presiunea socială și profesională este deosebit de accentuată.
Studiile recente au demonstrat că persoanele care raportează niveluri ridicate de FOMO au, de asemenea, tendința de a avea o percepție negativă asupra propriei vieți și de a se simți copleșite de volumul mare de informații disponibile.
Terapeuții noștri
O persoană care se simte exclusă dintr-un eveniment obișnuit poate resimți respingere sau marginalizare.
Chiar și o simplă reuniune între colegi poate declanșa trăiri intense de neapartenență sau abandon emoțional.Persoanele afectate de FOMO se tem, în mod profund, că nu sunt suficient de bune sau valoroase. Excluderea sau uitarea le confirmă această teamă: „Nu ești suficient.”
Este normal să simți uneori FOMO. Problema apare atunci când nu gestionezi aceste stări într-un mod sănătos. Lăsate necontrolate, emoțiile generate de FOMO pot duce la efecte negative, atât psihice, cât și comportamentale.
Un studiu recent a arătat un risc crescut de comportamente dăunătoare la studenții afectați de FOMO. Acești studenți erau mai predispuși la consum de alcool, droguri, copiat sau chiar furt.
Termenul FOMO a fost introdus în 2004, în contextul creșterii utilizării rețelelor sociale. Oamenii simțeau că ratează momente postate de alții, ceea ce genera presiune și anxietate. Acest fenomen ducea la comportamente compulsive, menite să mențină apartenența la un grup.
Frica de a rata este legată direct de dependența de rețele sociale, conform cercetărilor recente. Platformele oferă o privire constantă în viețile altora, amplificând nevoia de a fi mereu prezent. Totuși, FOMO nu apare doar online. Poate exista și în viața de zi cu zi, offline.
În contextul unei societăți în care falsa conectare dată de rețelele sociale este omniprezentă, gestionarea FOMO devine un atuu important pentru menținerea sănătății mentale.
Dacă te simți exclus și reacționezi cu emoții intense sau comportamente impulsive, iată câteva metode care te pot ajuta:
Primul pas în gestionarea FOMO este recunoașterea existenței sale. Este important să identifici când teama de a rata ceva devine o sursă de stres și să îți dai seama că nu este neobișnuit să te simti astfel într-o lume hiperconectată.
Dacă FOMO apare când folosești aplicații precum Instagram, TikTok sau Facebook, e timpul să îți analizezi obiceiurile online, recomandă psihologii și cercetătorii în social media.
Cu cât petreci mai puțin timp acolo, cu atât mai bine, dar nu e nevoie să renunți complet. Dacă cineva postează constant ca are o viață perfectă, iar tu te simți mereu gelos sau trist, poate că nu e persoana potrivită de urmărit. Alege cu grijă ce conținut alegi să urmărești.
Studiile au arătat ca reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale poate contribui semnificativ la diminuarea anxietății generate de FOMO.
Tehnici precum „digital detox”, unde se stabilește un program clar de deconectare, ajută la restabilirea echilibrului emoțional și la reducerea dependenței de fluxul continuu de informații.
În loc să te concentrezi pe ce îți lipsește, notează-ți zilnic ce ai deja: relații, oportunități, bucurii mici. Poți începe un jurnal al recunoștinței, în care să scrii câteva lucruri pentru care ești recunoscător.
Exercițiile de mindfulness pot ajuta la ancorarea în momentul prezent, reducând tendința de a te preocupa excesiv de ceea ce se întâmplă în afara experienței imediate. Prin meditație și exerciții de respirație, oamenii pot învăța să accepte că nu este posibil să fii implicat în tot ceea ce se întâmplă, eliberându-se astfel de presiunea de a fi mereu la curent.
FOMO se hrănește adesea din comparația constantă cu ceilalți. O strategie eficientă este aceea de a reflecta asupra valorilor și obiectivelor personale, concentrându-te pe ceea ce este cu adevărat important pentru tine. Acest proces de autoevaluare poate ajuta la diminuarea efectelor negative ale comparării sociale și la cultivarea unei stime de sine sănătoase.
Investiția în relații profunde și autentice poate reduce sentimentul de izolare și de neapartenență. Fie că este vorba de prietenii, familie sau conexiuni profesionale, stabilirea unor relații bazate pe înțelegere și suport reciproc ajută la combaterea anxietății generate de FOMO.
Crearea unui program bine structurat, în care să se acorde timp atât activităților sociale, cât și celor de relaxare și reflecție, poate contribui la un echilibru sănătos.
Planificarea conștientă a timpului reduce impulsul de a verifica mereu rețelele sociale și de a te simți copleșit de multitudinea de opțiuni.
Adoptarea acestor strategii nu se face peste noapte și necesită o schimbare de gândire, orientată spre acceptarea faptului că este normal să ratezi ocazii și că valoarea vieții nu se măsoară exclusiv prin prezența la toate evenimentele.
Majoritatea oamenilor simt FOMO din când în când. Însă dacă această teamă îți consumă viața sau simți că ai o atitudine obsesivă față de rețelele sociale, ar fi bine să apelezi la un psihoterapeut.
FOMO nu înseamnă doar că petreci prea mult timp online, poate fi și un semn de izolare, singurătate sau tristețe, adaugă. Un psiholog te poate ajuta să înțelegi aceste emoții și să te concentrezi mai mult pe propria viață decât pe a altora.
Fenomenul FOMO se regăsește în diverse domenii ale vieții și influențează comportamentele în moduri diferite:
Utilizarea intensă a rețelelor sociale este cel mai evident mediu în care FOMO se manifestă. Platformele precum Facebook, Instagram, Snapchat și altele oferă un flux constant de informații despre activitățile altora, sporind astfel teama de a nu fi implicat în experiențe considerate „importante” de comunitate. Această expunere continuă poate alimenta sentimentul că viața proprie este mai puțin interesantă sau valoroasă decât a celorlalte persoane.
FOMO se resimte adesea la evenimente sociale, cum ar fi petrecerile, concertele sau întâlnirile cu prietenii. Teama de a nu fi invitat sau de a rata un moment deosebit poate determina anumite persoane să accepte orice invitație, chiar dacă nu se simt pregătiți sau interesați, din dorința de a nu pierde oportunități sociale.
În domeniilor educaționale și în mediile de lucru, FOMO se manifestă prin teama de a nu profita de oportunități de networking, traininguri sau evenimente profesionale. Această presiune poate conduce la epuizare, deoarece personale încearcă să fie prezente la toate evenimentele, temându-se că absența lor le-ar putea afecta cariera sau relațiile profesionale.
În contextul jocurilor video, FOMO apare sub forma anxietății de a nu obține iteme sau recompense disponibile doar o perioadă limitată. Jocurile multiplayer, în special, se bazează pe un sistem de recompense care poate crea o presiune intensă pentru a participa continuu, astfel încât jucătorii să nu fie excluși din comunitatea virtuală.
FOMO influențează semnificativ și deciziile în domeniul investițiilor. În special în cazul criptomonedelor și al pieței de capital, teama de a nu profita de oportunități financiare percepute ca fiind profitabile poate determina investitorii să ia decizii impulsive, bazate pe emoție, nu pe o analiză rațională.
Acest fenomen a condus la apariția unor strategii de tip „pump and dump”, unde investitorii mari exploatează sentimentul de FOMO al investitorilor mai puțin experimentați.
Companiile și agențiile de marketing utilizează adesea tehnici care amplifică FOMO pentru a stimula consumul.
Unele campanii care accentuează ideea de “a fi parte din trend” sunt exemple clare de strategii de marketing care exploatează frica de a rata oportunități sau experiențe unice. Acest tip de publicitate poate influența comportamentul consumatorilor, determinându-i să facă achiziții sau să participe la evenimente doar pentru a nu simți că pierd ceva important.
În contrast cu FOMO, tot mai mulți psihologi și specialiști ai sănătății mintale, promovează conceptul de JOMO (Joy of missing out), bucuria de a nu participa.
Spre deosebire de FOMO, care se bazează pe teama de a fi exclus și de a rata experiențe, JOMO reprezintă o atitudine conștientă de a renunța la presiunea de a fi mereu conectat și implicat în tot ce se întâmplă în jur.
JOMO implică recunoașterea faptului că nu putem fi peste tot și că a avea timp pentru sine este prioritar. În loc să trăiești prin prisma validării externe, adopți o atitudine de acceptare a faptului că nu ești obligat să te implici în fiecare activitate sau eveniment. Această acceptare te ajută să te eliberezi de presiunea socială și să te concentrezi pe ceea ce contează cu adevărat pentru tine.
Înseamnă, de asemenea, să investești în relații reale și semnificative, în loc să te lași dus de fluxul constant de informații din mediul digital. Alegând calitatea în detrimentul cantității, poți construi conexiuni care te susțin și îți oferă o satisfacție autentică.
Practicarea mindfulness-ului este un instrument eficient în combaterea FOMO și în promovarea JOMO. Conștientizarea momentului prezent te ajută să te eliberezi de grija constantă de a fi la curent cu tot ce se întâmplă și îți permite să apreciezi experiențele personale fără a le compara cu cele ale altora.
JOMO este strâns legat de ideea de autonomie personală, de a lua decizii care reflectă valorile și nevoile tale, nu presiunile externe. Alegerea de a nu te angaja în toate activitățile disponibile nu este un act de retragere, ci o formă de autoîngrijire care promovează echilibrul între viața personală și cea socială.
Adoptarea unei atitudini JOMO poate avea multiple beneficii psihologice și emoționale:
• Reducerea stresului și a anxietății: Renunțarea la tentația de a fi mereu conectat reduce nivelul de stres, permițându-ți să te bucuri de momentele de liniște și reflecție.
• Îmbunătățirea calității vieții: Concentrarea pe activități care aduc adevărată satisfacție personală, fără a fi influențată de presiunea socială, duce la o viață mai echilibrată și mai împlinită.
• Creșterea stimei de sine: Atunci când alegi conștient să nu participi la toate evenimentele sociale, îți reafirmi valorile personale și îți construiești o imagine de sine bazată pe autenticitate, nu pe comparație cu ceilalți.
• Dezvoltarea relațiilor autentice: Investind timpul și energia în relații cu adevărat semnificative, te eliberezi de superficialitatea conexiunii digitale, creând legături care sunt cu adevărat sustenabile.
Implementarea JOMO în viața de zi cu zi poate începe cu pași mici.
De exemplu:
• Stabilește perioade clare în care să deconectezi complet dispozitivele digitale.
• Planifică activități care îți aduc bucurie, indiferent dacă sunt hobby-uri, timp petrecut în natură sau momente de relaxare alături de cei dragi.
• Reflectează asupra propriilor obiective și valorizează experiențele care te împlinesc personal, fără a te lăsa influențat de ce se întâmplă în mediul online.
Specialiștii noștri îți sunt alături
Obține sprijin specializat. Programează o ședință de terapie online cu psihoterapeuți acreditați!
Programează-te!Fenomenul FOMO este definit ca teama de a rata informații sau oportunități importante. Este o realitate prezentă în viața modernă, alimentată de tehnologie și rețelele sociale.FOMO se manifestă prin simptome precum anxietate, insomnie, scăderea stimei de sine și dificultăți relaționale.
Pentru a gestiona FOMO, pot fi aplicate mai multe strategii eficiente și clare. Printre ele se numără limitarea timpului petrecut online și practicarea mindfulness-ului zilnic. Este important să ne reorientăm spre valorile personale și relațiile autentice care ne hrănesc emoțional.
În contrast, JOMO oferă o alternativă sănătoasă și conștientă în fața suprastimulării digitale. JOMO nu înseamnă izolare, ci o alegere de a prioritiza liniștea și echilibrul interior. Este despre a renunța la presiunea de a fi mereu prezent și conectat la tot.
FOMO și JOMO reflectă două moduri diferite de a relaționa cu lumea din jurul nostru. FOMO se hrănește din teama de excludere și de a pierde ceva valoros. JOMO ne îndeamnă să alegem ceea ce contează cu adevărat pentru noi.
Această alegere ne permite să trăim mai prezent și mai conectat la propria viață. Adoptând JOMO, putem transforma presiunea conectivității în ocazii de redescoperire personală. Ne oferim astfel șansa de a construi relații autentice și de a trăi conștient fiecare moment.
Anderson, H. (2011, April 16). Never heard of FOMO? You’re so missing out. The Guardian.
Alt, D., & Boniel-Nissim, M. (2018, June 20). Parent–adolescent communication and problematic internet use: The mediating role of fear of missing out (FoMO).
Chan, S. S., Van Solt, M., Cruz, R. E., Philp, M., Bahl, S. (2022). Social media and mindfulness: From the fear of missing out (FOMO) to the joy of missing out (JOMO).
Shea, M. (2015, July 27). Living with FOMO. The Skinny. Retrieved January 9, 2016, from https://www.theskinny.co.uk
Tait, A. (2018, October 11). Why do we experience the curse of conversation envy?
Wortham, J. (2011, April 10). Feel like a wallflower? Maybe it’s your Facebook wall.
Ce înseamnă FOMO și cum ne afectează viața de zi cu zi?
FOMO (Fear of Missing Out) este o formă de anxietate socială caracterizată prin teama de a rata oportunități, informații sau evenimente importante. Se manifestă prin comparații sociale constante, nevoia de a fi mereu conectat și dificultăți în luarea deciziilor, afectând sănătatea emoțională și relațiile personale.
Care sunt principalele simptome ale sindromului FOMO?
Simptomele FOMO includ anxietate, verificări compulsive ale rețelelor sociale, oboseală cronică, insomnie, stres, iritabilitate, depresie și izolare socială. Aceste manifestări pot fi agravate de utilizarea excesivă a tehnologiei și de presiunea socială constantă.
Cum putem gestiona FOMO într-un mod sănătos?
Gestionarea FOMO presupune conștientizarea fenomenului, limitarea timpului petrecut online, practicarea mindfulness-ului, reevaluarea valorilor personale și cultivarea relațiilor autentice. Tehnici precum jurnalul recunoștinței și „digital detox” pot reduce anxietatea și îmbunătăți starea de bine.
Ce diferență există între FOMO și JOMO?
FOMO (teama de a rata) este generată de presiunea de a fi mereu prezent, conectat și validat social, în timp ce JOMO (bucuria de a nu participa) promovează o atitudine conștientă de detașare de la presiunea digitală, axată pe echilibru, autonomie și prezență în propria viață.
Când ar trebui să apelezi la un psiholog pentru FOMO?
Este recomandat să ceri ajutor specializat atunci când FOMO îți afectează funcționarea zilnică, relațiile sau sănătatea mintală. Un psiholog te poate sprijini în identificarea cauzelor profunde ale anxietății și în dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare emoțională.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Terapeuții noștri
Alte articole asemănătoare
Ce este bruxismul? Termenul bruxism reprezintă un fenomen comportamental caracterizat prin scrâșnirea sau strângerea dinților. Se manifestă printr-o mișcare involuntară a maxilarului, atât în timpul stării de veghe, cât și în timpul somnului. Acesta din urmă este și mai dificil de controlat. American Academy of Orofacial Pain (AAOP) definește bruxismul ca fiind o activitate ce […]
Gaslighting-ul este o tactică de manipulare complexă, utilizată pentru a controla și destabiliza emoțional o persoană. Această practică constă în furnizarea deliberată și sistematică de informații false unei persoane, cu scopul de a o face să pună la îndoială adevărurile pe care le știe despre ea însăși. Victimele gaslighting-ului ajung să nu mai aibă încredere […]
Introducere Emoțiile sunt o parte fundamentală a vieții noastre, iar înțelegerea lor poate contribui semnificativ la bunăstarea noastră emoțională. Emoțiile de bază, precum fericirea, tristețea, frica, furia, surpriza și dezgustul, sunt universale și au o valoare evolutivă importantă. Ele ne ajută să supraviețuim și să ne adaptăm la mediu, oferindu-ne semnale clare despre nevoile și […]
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) este o afecțiune din sfera sănătatii mintale care este declanșată de un eveniment terifiant la care o persoana ia parte sau la care la care ia parte o persoana cunoscuta. Majoritatea persoanelor care trec prin evenimente traumatice pot avea dificultăți temporare de a se adapta și de a face față […]
Insomnia este o problemă tot mai des întâlnită și afectează un număr tot mai mare de persoane, având...
Claustrofobia, una dintre cele mai comune fobii specifice, este caracterizată prin teama intensă și irațională de spații închise sau înguste. Această tulburare de anxietate poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a persoanelor afectate, limitându-le activitățile și afectându-le calitatea vieții. În acest articol, vom explora în detaliu ce este claustrofobia, cum […]
