Serotonina, hormonul stării de bine

Te-ai întrebat vreodată ce anume ne influențează starea de spirit, somnul, foamea sau chiar cum percepem lumea înconjurătoare? Unul dintre “pionii” de bază care ne influențează existența  este serotonina, o moleculă fascinantă pe care adesea o numim “hormonul fericirii”. În realitate, serotonina este mult mai complexă decât un simplu agent de bună dispoziție. Ea este implicată în numeroase procese din corpul uman și din creier, de la reglarea somnului și a apetitului, până la modul în care gândim, simțim și reacționăm la stres.

Acest articol are scopul de a te ajuta să înțelegi mai bine ce este serotonina, cum este creată, cum funcționează la nivelul sistemului nervos și cum influențează viața de zi cu zi. Vom explora fiecare aspect, de la structura sa moleculară până la rolul pe care îl joacă în diverse afecțiuni psihice și în tratamentele medicamentoase.

Definiție

Serotonina este o moleculă esențială pentru funcționarea creierului și a sistemului nervos central, având un rol important nu doar în reglarea dispoziției, ci și în numeroase procese fiziologice. De la structura sa biochimică până la multiplele sale efecte asupra organismului, serotonina se prezintă ca un factor central în studiile de psihologie și psihiatrie. Acest articol își propune să prezinte într-o manieră accesibilă aspectele esențiale ale serotoninei, incluzând structura sa moleculară, mecanismele de acțiune și diversele aplicații terapeutice, precum și riscurile asociate cu dezechilibrele acesteia.

 Cum se formează serotonina?

Totul începe cu aminoacidul triptofan, un nutrient important pe care trebuie să-l obținem prin alimentație. Odată ce ajunge în corp, triptofanul suferă o serie de transformări enzimatice:

Hidroxilarea: În primul rând, o enzimă specială adaugă un grup hidroxil (–OH) la poziția 5 a inelelor din structura indolică a triptofanului. Acest pas este esențial și este considerat „limitativ”, adică viteza lui determină cât de repede se va produce serotonina.

Decarboxilarea: După formarea intermediarului numit 5-hidroxitriptofan, urmează decarboxilarea (eliminarea unui grup CO₂), care transformă compusul într-o moleculă finală – serotonina.

Forma și flexibilitatea  moleculei

Serotonina nu este doar o moleculă simplă; are o structură care îi permite să interacționeze eficient cu receptorii din creier. Pe lângă nucleul indolic, ea posedă un lanț etilaminic. Acest lanț poate adopta până la șase conformații diferite, adică forme spațiale ușor variabile, care influențează modul în care serotonina se „potrivește” la receptorii din celulele nervoase. Imaginează-ți că ai un set de chei care se pot adapta puțin în funcție de lacuna de la încuietoare – exact așa funcționează și această flexibilitate a moleculei.

Serotonina acționează asupra mai multor părți ale creierului, influențând diverse funcții și comportamente, printre care:

            •           memoria

            •           frica

            •           răspunsul la stres

            •           digestia

            •           dependența

            •           sexualitatea

            •           somnul

            •           respirația

            •           temperatura corpului

De ce este importantă această structură?

Flexibilitatea structurală a serotonininei îi permite să interacționeze cu o varietate de receptori, fiecare având roluri specifice în creier. Această caracteristică influențează  procese diverse precum:

            •           Reglarea dispoziției și a emoțiilor

            •           Controlul apetitului și al somnului

            •           Modificarea percepțiilor senzoriale

            •           Influenta asupra proceselor cognitive și a memoriei

Cum funcționează serotonina din punct de vedere neuronal

Înainte de a-și face apariția, serotonina este stocată cu grijă în veziculele din neuronii presinaptici. Gândește-te la aceste vezicule ca la niște cutii de depozitare care păstrează serotonina în siguranță până când este nevoie de ea. Atunci când un neuron primește un semnal electric (un impuls nervos), aceste cutii se deschid și eliberează serotonina în spațiul dintre neuroni, cunoscut sub numele de sinapsă.

 Eliberarea și receptarea

Odată ce serotonina este eliberată în sinapsă, ea se leagă de receptori specifici localizați pe suprafața neuronilor postsinaptici (adică cei care primesc semnalul). Această legare inițiază un nou impuls nervos, transmitând informația mai departe.

În plus, serotonina are capacitatea de a se lega și de auto-receptorii de pe neuronul presinaptic. Acești receptori acționează ca niște „senzați de feedback”, semnalând neuronului că s-a produs o eliberare și că trebuie să regleze sinteza și depozitarea ulterioară. Este un sistem foarte bine pus la punct, menit să asigure că nu se ajunge la o supra-stimulare și că totul se desfășoară în echilibru.

Reglementarea dispoziției și a emoțiilor

Serotonina este adesea asociată cu starea de bine, iar această relație nu este întâmplătoare. Nivelurile adecvate de serotonină în creier sunt responsabile pentru menținerea unei stări emoționale echilibrate. De fapt, multe studii au arătat că un nivel scăzut de serotonină este legat de apariția depresiei și a altor tulburări de dispoziție. Asta explică de ce medicii recurg adesea la tratamente care vizează creșterea nivelului de serotonină pentru a ameliora simptomele depresive.

Somnul, apetitul și starea de bine

Pe lângă efectul asupra dispoziției, serotonina are un rol semnificativ în reglarea somnului și a apetitului. Un nivel optim de serotonină contribuie la un ciclu de somn sănătos și ajută la menținerea unui apetit echilibrat. În situații de stres sau tulburări, dezechilibrele de serotonină pot duce la insomnie, la schimbări de greutate sau la alte disfuncții metabolice.

Memoria și procesarea informațiilor

Interesant este că serotonina nu acționează doar la nivel emoțional, ci și în domeniul cognitiv. Ea influențează modul în care procesăm informațiile și ne formăm amintirile. Astfel, un echilibru adecvat al serotoninei este esențial pentru o bună funcționare cognitivă, ajutând la claritatea gândirii și la luarea deciziilor.

Cum influențează serotonină modul în care corpul reacționează la stres?

În situații de stres, serotonina are un rol cheie în modul în care creierul răspunde la stimuli și se adaptează la schimbare. Un sistem bine reglat poate contribui la reducerea impactului negativ al stresului, facilitând procesele de adaptare și recuperare după evenimentele tensionate.

Serotonina și terapia farmacologica

Mulți pacienți care se confruntă cu depresie, anxietate sau alte tulburări se bazează pe medicamente care reglează nivelul acestui neurotransmițător. Iată câteva dintre cele mai importante categorii de medicamente și modul în care ele interacționează cu sistemul serotoninergic.

Inhibitorii selectivi recaptării serotoninei (SSRI)

Probabil că ai auzit de „antidepresivele” care încep cu SSRI. Aceste medicamente sunt concepute pentru a împiedica reabsorbția serotoninei de către neuronii presinaptici, ceea ce înseamnă că mai mult din acest neurotransmițător rămâne în sinapsă pentru a acționa asupra receptorilor postsinaptici. Avantajele SSRI includ:

            •           Siguranță și tolerabilitate: Majoritatea pacienților tolerează bine aceste medicamente, iar efectele secundare sunt, de obicei, mai puțin severe decât la alte tipuri de antidepresive.

            •           Eficiență în tratarea depresiei și a tulburărilor de anxietate: Prin creșterea duratei și intensității acțiunii serotoninei, SSRI-urile pot ameliora semnificativ simptomele depresive și anxioase.

Inhibitorii monoaminooxidazei (MAOI)

O altă categorie de medicamente folosite în tratamentul depresiei sunt inhibitorii monoaminooxidazei. Aceștia blochează acțiunea enzimei MAO, responsabilă pentru descompunerea serotoninei, dopaminelor și norepinefrinei. Astfel, prin creșterea concentrației acestor neurotransmițători în creier, MAOI-urile pot oferi o ameliorare semnificativă a simptomelor depresive.

Alte utilizări terapeutice ale agenților de serotonină

Interesant este faptul că, pe lângă rolul lor în tratarea depresiei și anxietății, medicamentele care vizează sistemul serotoninergic sunt folosite și în alte domenii medicale:

Antipsihoticele: Multe medicamente antipsihotice moderne acționează parțial asupra receptorilor de serotonină, în special prin activarea receptorilor 5-HT1A și blocarea receptorilor 5-HT2A. Această combinație ajută la ameliorarea simptomelor psihozei și la reducerea efectelor secundare.

Antimigrenă: Triptanii, cum ar fi sumatriptanul, sunt utilizați pentru ameliorarea crizelor de migrenă. Ei acționează ca agenți agonici la receptorii 5-HT1B și 5-HT1D, contribuind la constricția vaselor de sânge și la reducerea inflamației la nivelul creierului.

Antiemetice: Medicamentele care blochează receptorii 5-HT3, cum ar fi ondansetronul, sunt esențiale pentru prevenirea grețurilor și vărsăturilor la pacienții supuși tratamentelor de chimioterapie sau după intervenții chirurgicale.

Suprimarea apetitului: Unele agenți serotoninergici, precum fenfluramina și sibutramina, au fost utilizați pentru controlul apetitului, deși unele dintre ele au fost ulterior retrase din cauza efectelor adverse (de exemplu, riscul de fibroză cardiacă sau hipertensiune pulmonară).

Anticonvulsivante: Fenfluramina, care a fost inițial utilizată ca supresor de apetit, a fost redescoperită pentru capacitatea sa de a reduce convulsiile la anumite forme rare de epilepsie, cum ar fi sindromul Dravet.

Agenți psihedelici și entactogeni: Pe lângă rolul lor terapeutic în anumite tulburări de dispoziție, serotonina este implicată și în efectele psihedelice ale unor substanțe precum LSD, psilocibina sau DMT. Aceste substanțe, care au structuri chimice similare cu serotonina, interacționează cu receptorii 5-HT2A din cortexul cerebral, generând experiențe perceptuale și cognitiv.

Specialiștii noștri îți sunt alături

Obține sprijin specializat. Programează o ședință de terapie online cu psihoterapeuți acreditați!

Programează-te!

Cum să crești nivelul de serotonină

Nivelurile scăzute de serotonină sunt asociate cu depresia. Cele mai utilizate antidepresive, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN), acționează prin creșterea nivelului de serotonină în creier.

Este posibil să crești serotonina și în mod natural, fără medicamente. Un mod eficient de a face acest lucru este prin exerciții fizice. Când pedalezi pe bicicletă sau ridici greutăți, corpul eliberează mai mult triptofan, aminoacidul pe care creierul îl folosește pentru a produce serotonină. Această creștere a serotoninei (împreună cu alți neurotransmițători și endorfine) explică senzația de euforie cunoscută sub numele de „runner’s high” (euforia alergătorului) după un antrenament intens.

Expunerea la soare sau la o lumină puternică menită să îl imite este o altă metodă naturală de a crește nivelul de serotonină. Fototerapia este unul dintre principalele tratamente pentru tulburarea afectivă sezonieră (SAD), o formă de depresie sezonieră care poate fi declanșată de scăderea nivelului de serotonină.

Obținerea unui aport suplimentar de serotonină din alimente este mai complicată. Alimentele bogate în proteine, cum ar fi curcanul, conțin triptofan, dar organismul nostru nu îl transformă foarte eficient în serotonină. Mai mult, atunci când consumi curcan împreună cu alte alimente bogate în proteine, acestea se descompun în aminoacizi care concurează cu triptofanul pentru a traversa bariera hematoencefalică (mecanismul care împiedică substanțele potențial nocive să ajungă în creier). Ca rezultat, mai puțin triptofan ajunge în creier.

O metodă care ar putea ajuta la creșterea nivelului de triptofan în creier este consumul de carbohidrați complecși, precum legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale. Când consumi acești carbohidrați, corpul produce insulină, care ajută mușchii să absoarbă mai mulți aminoacizi, oferind astfel triptofanului o șansă mai mare de a ajunge în creier.

Funcțiile serotoninei în organism

            1.         Reglarea stării de spirit – Serotonina este adesea numită „hormonul fericirii”, deoarece influențează starea emoțională, oferind o senzație de calm și echilibru. Nivelurile scăzute sunt asociate cu depresia și anxietatea.

            2.         Digestie – Joacă un rol esențial în funcționarea intestinului și poate accelera procesul digestiv pentru a elimina toxinele.

            3.         Somn – Serotonina contribuie la producția de melatonină, hormonul care reglează ciclul somn-veghe.

            4.         Coagularea sângelui și vindecarea rănilor – Este eliberată de trombocite pentru a ajuta la formarea cheagurilor și la încetinirea sângerării.

            5.         Sănătatea osoasă – Nivelurile ridicate de serotonină în intestin pot duce la oase fragile și osteoporoză.

            6.         Libidoul – Serotonina, împreună cu dopamina, influențează dorința sexuală.

Cauzele nivelului scăzut de serotonină

Nivelurile scăzute de serotonină pot apărea fie din cauza unei producții insuficiente, fie a unei utilizări ineficiente de către organism. Acest deficit este asociat cu depresia, anxietatea, tulburările de somn, problemele digestive și alte afecțiuni psihice.

Cum creștem nivelul serotoninei?

            •           Alimentație – Consumul de alimente bogate în triptofan, precum somonul, ouăle, brânza, curcanul, nucile și semințele, poate contribui la creșterea serotoninei.

            •           Expunerea la soare – Lumina naturală stimulează producția de serotonină.

            •           Exercițiile fizice – Activitatea fizică regulată îmbunătățește nivelul acestui neurotransmițător.

            •           Suplimente – Anumite suplimente, precum triptofanul și sunătoarea, pot ajuta la creșterea serotoninei.

            •           Medicația – Inhibitorii recaptării serotoninei (ISRS), precum fluoxetina, sunt frecvent utilizați în tratamentul depresiei.

Pericolele nivelului prea ridicat de serotonină

Excesul de serotonină poate duce la sindromul serotoninergic, o afecțiune gravă caracterizată prin transpirație excesivă, hipertensiune, confuzie, convulsii și, în cazuri severe, poate fi fatală.

Serotonina vs. dopamina

Atât serotonina, cât și dopamina sunt neurotransmițători esențiali pentru sănătatea mentală. Serotonina reglează starea de spirit și calmează, în timp ce dopamina este implicată în motivație și recompensă. Un echilibru între cei doi neurotransmițători ajută la  o bună funcționare a organismului.

Serotonina și Depresia

Depresia este asociată cu modificări ale nivelului de serotonină din creier. Unele studii arată că persoanele cu depresie majoră au o disponibilitate mai scăzută a transportatorilor de serotonină (SERT), în timp ce altele nu găsesc diferențe clare față de persoanele sănătoase. Totuși, la cei cu un istoric familial de depresie, nivelul SERT este semnificativ mai mic. De asemenea, în anumite zone ale creierului, transportatorii de serotonină sunt fie mai puțini, fie mai activi, ceea ce poate influența simptomele depresive. Antidepresivele care acționează asupra serotoninei (SSRI) sunt eficiente în tratamentul depresiei, iar studiile imagistice au arătat că acestea blochează aproximativ 80% din SERT.

Serotonina și Anxietatea

Cercetările sugerează că serotonina este implicată și în tulburările de anxietate, dar dovezile sunt mixte. Unele studii arată modificări în activitatea receptorilor de serotonină la pacienții cu anxietate, iar medicamentele SSRI sunt folosite frecvent în tratamentul acestor tulburări. De exemplu, la persoanele cu anxietate socială, un medicament SSRI numit paroxetină s-a dovedit eficient, ocupând o mare parte din transportatorii de serotonină.

Serotonina și Schizofrenia

Legătura dintre serotonină și schizofrenie nu este clară. Unele teorii sugerează că serotonina interacționează cu dopamina, un alt neurotransmițător important, însă studiile imagistice nu au găsit diferențe majore în nivelul receptorilor sau transportatorilor de serotonină la pacienții cu schizofrenie.

Terapeuții noștri

Acreditat de Colegiul Psihologilor din România

Ramona Roman

200 Ron/ședință

(1)

Specializat în

Psihoterapie adleriană

Disponibilitate

De la 29.04.2025

10:00 AM

11:00 AM

12:00 PM

Programează ședință

Acreditat de Colegiul Psihologilor din România

Alexandra Torsan

200/ședință

(1)

Specializat în

Psihoterapie cognitiv-comportamentală

Disponibilitate

De la 29.04.2025

10:00 AM

11:00 AM

12:00 PM

Programează ședință

Acreditat de Colegiul Psihologilor din România

Roxana Radomir

200 RON/ședință

(4)

Specializat în

Psihoterapie experențială

Disponibilitate

De la 29.04.2025

12:00 PM

2:00 PM

4:00 PM

Programează ședință

Serotonina și Dependența

Serotonina ar putea juca un rol și în comportamentele adictive. De exemplu, alcoolicii au un nivel mai scăzut de serotonină în creier, în timp ce la fumători, acest nivel este mai ridicat. La persoanele dependente de opioide, nivelul serotoninei pare să influențeze riscul de recidivă. De asemenea, consumul de cocaină poate crește disponibilitatea serotoninei pe termen scurt, dar efectele pe termen lung nu sunt complet înțelese.

Concluzii

Serotonina ajută la prevenirea depresiei și creează o stare de bine. Este produsă în trunchiul cerebral și influențează memoria, stresul, somnul, digestia și multe alte procese din organism.

Poate fi crescută prin medicamente antidepresive sau prin metode naturale. Sportul stimulează producția de serotonină, la fel și expunerea la soare sau la lumină puternică.

Surse științifice:

Lin, S. H., Lee, L. T., & Yang, Y. K. (2014). Serotonin and mental disorders: a concise review on molecular neuroimaging evidence. Clinical Psychopharmacology and Neuroscience, 12(3), 196.

Wipfli, B., Landers, D., Nagoshi, C., & Ringenbach, S. (2011). An examination of serotonin and psychological variables in the relationship between exercise and mental health. Scandinavian journal of medicine & science in sports, 21(3), 474-481.

Young, S. N. (2007). How to increase serotonin in the human brain without drugs. Journal of psychiatry & neuroscience: JPN, 32(6), 394.