Burnout – Simptome si Cauze

Burnout – Simptome si Cauze
Gaigher Maria

Gaigher Maria

28 martie 2024

Cum ajungem in burnout?

Pe fondul unei vieți haotice, cu condițiile de trai din ce în ce mai grele, sub o presiune psihică uriașă, cu un efort de muncă tot mai mare, cu nesiguranța viitorului, a apărut tulburarea secolului, anume sindromul burnout.

Sindromul burnout reprezintă o stare generală de epuizare. Burnout-ul este o afecțiune complexă asociată cu epuizarea mentală, fizică și emoțională care apare atunci când s-a acumulat mult stres și multă oboseală pe o perioadă îndelungată de timp.

Sindromul burnout este denumit și “arderea emoțională” și descris ca “stare de epuizare fizică și emoțională, care rezultă din condițiile de muncă și din tendința de a realiza unele așteptări nerealiste impuse de sine sau de societate”, fiind denumită și “boala luptătorului”.

Burnout-ul îți poate afecta nu doar performanța la locul de muncă, el poate deveni chiar un stil de viață care mai apoi va avea consecințe grave asupra ta. Acest fenomen de burnout este din ce în ce mai des întâlnit la toate categoriile de vârstă, cei mai vizați fiind aceia care se află în perioada activă profesională. În funcție de profesia pe care o are, de atmosfera din cadrul companiei (relația cu superiorii, cu colegii), de modul în care reușește să-și gestioneze timpul, prioritățile și emoțiile în momentele mai presante, poate apărea un declic, o epuizare nervoasă care dacă nu va fi ținută sub control, nu îi va afecta doar activitatea profesională ci și viața de familie.

Sindromul burnout are 3 dimensiuni:

1. Extenuare emoțională: tonus emoțional scăzut, pierderea energiei, oboseala permanentă și indiferența.

2. Depersonalizarea: dereglarea relațiilor cu ceilalți, fie că vorbim de dependența de ceilalți din jur, fie de negativism, izolare,fugă de responsabilitate și pesimism.

3. Reducerea realizărilor personale: scăderea sentimentului de împlinire, limitarea propriilor posibilități, diminuarea stimei de sine, se consideră neapreciat.

Etapele burnout-ului:

• Entuziasm ideal

• Stagnarea ineficientă: persoana nu simte că este recompensată corespunzător efortului și muncii depuse

• Sentimentul de frustrare: însoțit de anxietate, depresie și tulburări fizice

• Apatie, dezamăgire

Cum îți poți da seama dacă suferi sau nu de burnout?

 Ai tendința de a amâna începerea sarcinilor pentru serviciu?

 Dificultăți de concentrare?

 Nivel crescut de iritabilitate și lipsa răbdării cu ceilalți?

 Lipsa satisfacției profesionale?

 Apelezi la mâncare, alcool sau alte substanțe pentru a te simți mai bine?

 Modificări ale somnului?

Pentru a avea o mai mare claritate asupra acestui sindrom și cum mai exact se manifestă, vom puncta mai jos următoarele simptome:

• Senzația constantă de epuizare fizică și emoțională

• Incapacitatea de a te detașa de problemele profesionale inclusiv în timpul liber

• Lipsa energiei și motivației, oboseală

• Frustrare, furie, pesimism

• Izolare socială, capacitate scăzută de a lua decizii și de a rezolva diverse probleme

• Senzația de nulitate, scăderea interacțiunii cu cei din jur, apariția conflictelor în familie sau cu cei dragi, apropiați

• Stima de sine scăzută, pierderea speranței

• Dificultatea de a realiza sarcini complexe

• Neglijarea propriei stări de sănătate, adoptarea obiceiurilor nesănătoase

• Tulburări de somn

Una dintre cele mai des întâlnite reacții emoționale la stres este reprezentată de tulburarea depresivă.

De ce apare burnout-ul?

Din cauze care țin de mediul profesional: Volum mare de muncă, conflict de roluri, responsabilități multiple, lipsa autonomiei, presiunea timpului, suprasolicitarea, evenimente cuun impact mare emoțional (de exemplu, în cazul medicilor, decesul unui pacient), program de lucru prelungit, relațiile nesatisfăcătoare cu colegii, lipsa de apreciere.

Din cauze care țin de personalitate: stabilitate emoțională scăzută, perfecționismul, capacitate slabă de adaptare, rezistență scăzută la stres, nevoia excesivă de a deține controlul, imagine desine idealizată, competitivitate, așteptări exagerate legate de carieră (mai ales la începutul acesteia), așteptarea de recompense imediate.

Din cauze care țin de stilul de viață: insuficiența timpului liber, nerespectarea programului de somn, lipsa activităților relaxante sau activităților sociale, lipsa suportului familial, lipsa organizării eficiente a timpului.

Ce soluții putem găsi pentru a preveni Burnout-ul?

1.     Prioritizează sarcinile și deleagă și celorlalți. NU îți mai asuma toate sarcinile, este necesar uneori să cerem și ajutor, asta nu înseamnă că nu suntem capabili, însă este o atitudine realistă care ne va ajuta să diminuăm starea de stres și griji.

2.     Nu îți mai face așteptări mari. Așteptările nerealiste pot cauza frustrări, o stare de iritabilitate și nervozitate. Din cauza așteptărilor pot apărea: scăderea stimei de sine, gânduri iraționale sau percepții deformate ale realității. Un eveniment minor poate fi transformat într-o adevarată dramă.

3.     Practică un tip de sport care sa iti puna corpul in miscare cel puțin 30 de minute în fiecare zi, găsește-ți un hobby dacă nu ai deja unul, adoptă activități relaxante care te deconectează de la viața de zi cu zi și care să îți reducă considerabil nivelul de stres.

4.     Conștientizează problema, încearcă să iei măsuri pentru a o rezolva, iar în final accept-o, apoi dacă nu reușești de unul singur, nu te descuraja și cere ajutorul unui specialist in sanatate mentala.

5.     Poți completa într-un jurnal un program (care să cuprindă orele de somn, alimentația,timpul alocat pentru tine, timpul dedicat muncii) astfel încât vei putea ține cont mai bine de toate măsurile ce vor fi luate.

6.     Ședințele de psihoteterapie sunt de un real ajutor atunci când simți că nu mai poți gestiona cu ușurință task-urile din viața ta.

Surse științifice:

Cherniss, C. Professional burnout in humanservice organization. New York: Praeger, 1980, 295 p. ISBN 978-0030569128.

Freudenberger H.J. (1974) Staff Burn-out.In: Journal of Social Issues, nr. 30, p.159-165.

Maslach C., Jackson S. E. (1981). Themeasurement of experienced burnout. In: Journal of occupational behaviour, nr.2, p. 99-113.

Schaufeli W., Enzmann D. (1998). TheBurnout Companion to study and practice: A critical analysis. Londra: Taylor& Francis.

Cooper C., L. (2001). Stress and workorganizations: a revise and critique of theory, research and applications.California: SAGE Publications.

Holdevici, I. (2005). Psihoterapiacognitiv-comportamentală: Managementul stresului pentru un stil de viață optim.București: Editura Științelor Medicale.

guest

0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cel mai votat
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile
Vezi terapeuții noștri

Alte articole asemănătoare

Vezi toate articolele
Autocompasiunea și recunoștința:cheia bunăstării psihologice

Autocompasiunea și recunoștința:cheia bunăstării psihologice

Autocompasiunea și recunoștința sunt concepte din ce în ce mai studiate în psihologie, aducând contribuții esențiale la sănătatea psihică și bunăstarea emoțională. Autocompasiunea implică extinderea compasiunii către sine în momentele de eșec sau suferință, iar recunoștința implică o apreciere conștientă a ceea ce avem și a celor din jur. Kristin Neff, psiholog american, definește autocompasiunea […]

Citește articolul
Contacteaza Psiholog pe whatsapp