Psihologia organizațională tratează problemele care pot fi întâlnite din punct de vedere social, psihologic, în aria locului de muncă.
Locul de muncă reprezintă spațiul în care persoanele își desfășoară activitățile pentru a câștiga bani sau pentru a-și asigura traiul.
Problemele întâlnite aici pot fi de diverse tipuri și pot afecta starea personală și psihologică a persoanei angajate.
În acest articol, vă vom ajuta să înțelegeți problemele legate de muncă, precum burnout-ul, stresul, echilibrul între viața profesională și cea personală si relațiile interumane de la locul de muncă.
Echipa Psihilog.ro îți e alături!
Obține sprijin specializat. Programează o ședință de terapie online cu psihoterapeuți acreditați!.
Programează-te!Satisfacția la locul de muncă se referă la gradul de plăcere sau fericire pe care îl simte o persoană în realizarea muncii sale.
Acest lucru poate fi influențat de o varietate de factori, precum natura muncii în sine, mediul de lucru, cultura companiei și relațiile angajatului cu colegii săi de muncă.
Fericirea la locul de muncă în toate vârstele: Într-un sondaj realizat pe 4.000 de angajați, 57% dintre mileniali au raportat că simt cel mai înalt nivel de fericire la locul de muncă, comparativ cu 52% dintre Gen X, iar baby boomers și Gen Z au un procent de 41%.
Doar 20% dintre angajații din întreaga lume afirmă că sunt implicați la locul de muncă.
Astfel, dacă te simți detașat la locul de muncă:
Angajații fericiți sunt cu 13% mai productivi decât cei nefericiți, sugerează un studiu al Universității Oxford.
Pentru a fi mai productiv este indicat să te concentrezi pe o singură sarcină la un moment dat. Studiile sugerează că multitasking-ul ar putea să te facă mai puțin productiv și eficient deoarece îți împarte atenția, împiedicându-te să te concentrezi și să completezi sarcinile la cea mai bună capacitate a ta.
Ia o pauză: Cele mai productive persoane lucrează timp de 112 minute și apoi iau o pauză de 26 de minute, conform rezultatelor unui studiu.
Să te retragi pentru un timp poate ajuta la prevenirea oboselii decizionale, îmbunătățirea memoriei și concentrării și creșterea creativității.
Echilibrul între viața profesională și cea personală abordează modul în care forța de muncă a unei organizații își prioritizează activitățile personale și profesionale.
Echilibrul între viața profesională și cea personală este o problemă actuală, având în vedere creșterea cantității de tehnologie utilizată pentru desfășurarea activităților de muncă și capacitatea sa de a perturba viața de acasă.
Fiecare angajat își definește echilibrul ideal între viața profesională și cea personală diferit, în funcție de angajamentele față de familie, prioritățile la locul de muncă, sănătate și timp liber.
Iată câteva modalități de îmbunătățire a echilibrului între viața profesională și cea personală, oferite de psihologia organizațională:
Burnout-ul este o stare de epuizare mentală, fizică și emoțională completă cauzată de perioade excesive și prelungite de stres.
Adesea implică sentimentul de a fi copleșit și incapacitatea de a face față cerințelor locului de muncă.
Impactul negativ al burnout-ului se poate resimți și în alte aspecte ale vieții, inclusiv în relațiile personale, sănătatea fizică și starea generală de bine, nu doar în muncă.
Experiența burnout-ului este adesea asociată cu medii stresante sau cu presiuni ridicate.
De exemplu, poate apărea în domenii precum îngrijirea sănătății, mediul corporatist sau in rolurile de îngrijire.
Burnout-ul este de obicei cauzat de o combinație de factori, cum ar fi:
– Volumul mare de muncă – Munca prelungită sau o cantitate de lucru dificil de gestionat poate contribui la sentimentul de copleșire.
– Așteptările nespecificate ale rolului – Responsabilități ambigue sau în schimbare frecventă pot fi confuze și pot face dificilă înțelegerea a ceea ce ți se cere.
– Factorii stresori de la locul de muncă – Aceasta poate include aspecte specifice ale muncii, cum ar fi termene limită dificil de realizat, clienți dificili sau lipsa relațiilor cu alți colegi de munca, toate contribuind la stres.
– Lipsa de autonomie – A avea puțin control asupra muncii tale, a deciziilor care te afectează sau a modului în care îți faci treaba poate fi frustrant și demotivant.
– Lipsa de suport social – A avea un sprijin limitat din partea colegilor, supervizorilor sau prietenilor și familiei poate contribui la sentimentul de izolare și epuizare.
Organizația Mondială a Sănătății recunoaște acum Burnout-ul ca un fenomen ocupațional, astfel conform statisticii: 89% din angajați spun că au experimentat epuizare profesională în ultimul an. Dintre acești angajați, 27% au declarat că se simt epuizați „tot timpul”. 54% dintre angajați spun că se simt suprasolicitați.
39% raportează că sunt epuizați. 41% iau în considerare să își prezinte demisia, iar 37% spun că angajatorul lor le cere prea mult.
Este normal să ai zile în care te simți obosit și copleșit.
Uneori, chiar și să te ridici din pat poate necesita puțină motivație.
Cu toate acestea, dacă observi că te simți astfel tot timpul, ar putea fi un semn de burnout.
Burnout-ul este un proces gradual care de obicei pare că apare brusc. Simptomele la care ar trebui să fii atent includ:
– Tristețe, furie sau iritabilitate
– Dureri de cap sau probleme de stomac frecvente
– Schimbări în rutina de somn sau un apetit mai ridicat/scăzut
– Dificultăți de concentrare asupra sarcinilor
– Pierderea pasiunii sau a motivației
– Îmbolnăviri frecvente
– Senzație de deziluzie sau lipsă de speranță
– O perspectivă cinică și negativă asupra vieții
– Satisfacție redusă si lipsa sentimentului de realizare
– Retragerea din relațiile interumane
– Folosirea alimentelor, alcoolului sau drogurilor pentru a face față
Simți că ești stresat în aceste zile? Nu ești singur.
În timp ce tensiunea și îngrijorarea pot fi o parte naturală a vieții, din păcate, trăim într-o societate care normalizează sentimentul de a fi foarte stresat tot timpul.
Nivelurile ridicate de stres pot duce la o serie de probleme de sănătate fizică și mentală.
Organizația Mondială a Sănătății descrie starea de epuizare ca pe un sindrom rezultat din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes.
Este caracterizată de trei dimensiuni: Sentimente de epuizare energetică sau extenuare; distanță mentală crescută față de locul de muncă; sentimente negative sau cinism legate de locul de muncă; sau, eficacitate profesională redusă.
Gestionarea stresului la locul de muncă înainte de a ajunge la Burnout este o cea mai bună modalitate de a evita burnout-ul.
Iată câteva strategii de gestionare a stresului de la locul de muncă:
Numește stresul
Cheia pentru a preveni burnout-ul este să observi când nivelurile de stres trec de la tipul sănătos, pozitiv de stres, numit ‘eustres’, la tipul negativ, nesănătos de stres, numit ‘distres’.
Eustresul este motivant. Gândește-te la un proiect de care ești entuziasmat – te simți energizat și concentrat, ești încrezător în abilitățile și capacitățile tale, și ești entuziasmat să lucrezi la acel proiect.
Acesta este eustresul sau stresul pozitiv, care te ține focusat pe sarcina, te face extrem de productiv și asigură că îți îndeplinești obiectivele.
Eustresul este pe termen scurt. Când proiectul s-a încheiat, simți euforia succesului și mergi mai departe, stresul dispare.
Pe de altă parte, este distresul – acea senzație când un proiect sau o situație pare copleșitoare. Poți simți anxietate și îngrijorare, performanța și productivitatea ta sunt afectate, la fel și energia și motivația ta.
Distresul poate fi pe termen scurt sau pe termen lung.
Identifică semnele de stres
Chiar și eustresul bun, pozitiv, energizant, poate deveni distres când este prea mult.
Tu cum te simți când ești suprasolicitat la munca? Cum îți impactează stresul corpul? Relațiile ? Somnul? Productivitatea?
Fii atent la semnalele pe care corpul tău le trimite că te afli sub stres, apoi acționează în momentul în care observi că atinge sau depășește punctul critic.
Care sunt semnele tale că ai trecut de la eustres la distres?
Majoritatea dintre noi cunoaștem semnele individuale ale creșterii nivelului de stres: iritabilitate, dificultăți de somn, dureri de cap sau o dorință profundă de a te izola undeva.
Fă o listă și începe să observi semnele tale de stres. Sunt șanse să trăiești cu multe simptome ale suprasolicitării de stres chiar acum.
Iată cinci strategii pentru a începe să-ți controlezi stresul:
Cercetătorii au chestionat 111 angajați cu normă întreagă de două ori pe zi, pe parcursul a trei săptămâni, și i-au întrebat despre experiențele lor la locul de muncă, inclusiv despre pauzele pe care le-au avut, dacă se simțeau epuizați mental și în ce măsură, cât de mult simțeau că aparțin grupului de la munca și cât de satisfăcuți erau de munca lor.
Concluziile sugerează că a fi întrerupt la locul de muncă de alt coleg poate avea un efect negativ asupra resurselor mentale și poate diminua satisfacția în muncă.
Dar, s-a dovedit, ca acele câteva minute de interacțiune pot, de asemenea, să crească sentimentul de apartenență al unei persoane, ceea ce la rândul său ar putea duce la o satisfacție mai mare în muncă.
Cercetările arată că sentimentul de apartenență este important pentru starea de bine fizică și mentală.
Atunci când simțim că aparținem, ne simțim văzuți, conectați, susținuți și mândri de munca pe care o facem.
Cu cât ne simțim mai izolați și mai deconectați de oamenii cu care lucrăm, cu atât suntem mai puțin productivi la locul de muncă.
Într-o lume perfectă, fiecare loc de muncă ar fi un spațiu încurajator în care colegii se sprijine unul pe celălalt, iar managerii acorda cea mai mare importanță bunăstării mentale și fizice a lucrătorilor.
În lumea reală, pentru mulți, mediul de muncă este negativ și demotivant. De la relațiile problematice de birou și volumul mare de muncă până la hărțuire și discriminare, aceste dinamici negative pot avea un impact mare asupra bunăstării angajaților, cauzând stres, anxietate și epuizare.
Înțelegerea elementelor unei bune relații la locul de muncă te poate ajuta să evaluezi relațiile tale și să identifici zonele pe care vrei să te îmbunătățești.
Relațiile bune la locul de muncă tind să aibă următoarele caracteristici:
Încredere: Capacitatea de a avea încredere în colegii tăi și de a simți că te poți baza pe ei este importantă în construirea unei relații interumane autentice.
De asemenea, acceptarea și înțelegerea reciprocă a rolului fiecăruia este un element important.
Persoanele care lucrează bine in echipă, își fac partea lor de muncă și recunosc meritul atunci când este cazul, tind să aibă relații mai autentice,
Comunicarea deschisă este un element important în orice relație, inclusiv în cea de la locul de muncă.
Unul dintre primii pași către o relație funcțională este încurajarea comunicării deschise, adresând întrebări și cunoscându-ți colegii.
Pentru a construi relații pozitive la locul de muncă, poți urma următorii pași:
1. Înțelege-ți punctele forte și slăbiciunile, concentrându-te pe abilitățile de comunicare și interpersonale.
2. Planifică timp pentru dezvoltarea relațiilor, cum ar fi întâlniri la prânz sau evenimente ale echipei.
3. Participă la conversații semnificative, punând întrebări și ascultând cu atenție.
4. Oferă asistență atunci când este necesar și fii deschis să primești ajutor de la alții.
5. Apreciază și recunoaște rolul fiecărui angajat și contribuția acestuia.
6. Onorează-ți angajamentele pentru a construi încredere și fiabilitate.
7. Fii prezent la locul de muncă.
Mulți factori pot transforma un mediu de muncă într-unul toxic, dar indiferent de cauză, lucrul într-un mediu negativ poate influenta sănătatea mentala și bunăstarea generala.
Iată câteva strategii pe care le poți folosi pentru a face față unui astfel loc de muncă:
Construiește o rețea de sprijin
Crearea unei relații interumane cu colegii de muncă bazate pe sprijin poate fi una dintre cele mai bune modalități de a face față unui mediu de muncă toxic.
Stabilește limite
De exemplu, ai putea să limitezi programul in care lucrezi sau câte proiecte preiei. Stabilirea și menținerea limitelor clare te pot ajuta să îți menții bunăstarea și profesionalismul, iar în același timp să semnalezi celorlalți că nu vei tolera un comportament in care îți sunt depășite limitele personale si profesionale.
Concentrează-te pe ce poți controla
Identifica domeniile de muncă în care ai puterea să schimbi sau să îmbunătățești un anumit lucru și să îți concentrezi energia asupra acelei sarcini.
Practică îngrijirea de sine
Atunci când te confrunți cu nivele ridicate de stres la locul de muncă, îngrijirea de sine este indispensabilă. Îngrijirea de sine începe cu stabilirea unor obiceiuri bune de somn, exerciții regulate și o dietă sănătoasă. Dar poate include și angajarea într-o practică de conștientizare precum meditația, petrecerea timpului în natură sau terapia.
Stabilește o strategie de ieșire din mediul negativ
Deși nu este întotdeauna ușor, uneori singurul mod de a face față unui mediu de muncă negativ este să îl părăsești.
Siguranța psihologică presupune convingerea că nu vei fi pedepsit, judecat sau ridiculizat pentru a face o greșeală, a-ți exprima o opinie sau a exprima o idee.
Gândește-te la ultima dată când te-ai simțit confortabil, chiar entuziasmat, să îți împărtășești ideile la locul de muncă, sau acel moment când nu ai simțit teama judecății când ai făcut o greșeală
Cercetările din psihologia organizațională arată că siguranța psihologică se traduce în inovație și încredere crescute, precum și în relații mai solide și luare de decizii mai ușoară.
Ce poți face dacă nu simți o stare de siguranță psihologică la locul de muncă
Fă-ți Cunoscute Nevoile: Dezvoltarea unei relații constructive cu managerul și colegii reprezintă un început bun pentru a dobândi un sentiment de siguranță psihologică la locul de muncă.
Este responsabilitatea ta ca angajat să îți informezi managerul cu privire la nevoile tale și cum îți poate promova cel mai bine sentimentele de securitate.
Caută să înțelegi și să observi stările emoționale ale colegilor, astfel vei simți mai multa siguranță în a-ti exprima ideile.
Munca reprezintă mai mult decât simpla desfășurare a sarcinilor și responsabilităților în cadrul unei companii.
Munca include și aspecte emoționale, cognitive și comportamentale legate de experiența angajatului la locul de muncă.
Aceste aspecte includ satisfacția la locul de muncă, implicarea în activitățile profesionale, relațiile cu colegii și superiorul, echilibrul între viața personală și profesională, precum și dezvoltarea personală și profesională.
Psihologia organizațională are ca scop îmbunătățirea acestor factori, așa încât munca să fie un aspect plăcut al vieții noastre.
Munca poate influența starea de bine a persoanei angajate, nivelul de stres, motivația și satisfacția generală în viață.
Boston Consulting Group. (2020) BCG’s Diversity and Inclusion Assessment for Leadership (DIAL) survey.
Clark, B. et al(2020) How commuting affects subjective wellbeing. Transportation.
DeskTime productivity study (2021).
DirectGov National Web Archives. (Revised 2019 [Ed.]). Mental health and work [Archived 2012, October] (B. Schuette, Ed.)
Expedia Vacation Deprivation Report 2022
Gallup 2021 employee engagement poll
Hamilton, E (2020) Science Shows Multitasking Doesn’t Work. The Science Times.
Indeed. (Updated March 2023) How to Overcome Challenges in the Workplace (with Tips).
Korolevich, S. (2021) The Meaning of Work in 2021-A Generational Divide, GoodHire.
Olynick, J., & Li, H. Z. (2020). Organizational culture and its relationship with employee stress, enjoyment of work and productivity. International Journal of Psychological Studies, 12(2), 14-30.
Stephanie Berryman. (2020). Working Well: Twelve Simple Strategies to Manage Stress and Increase Productivity
Veretis. (2023, 1 November; Revised 2024 [Ed.]). Let’s talk… burnout (B. Schuette & E. Morton, Eds.). Sydney: Workplace Options (WPO).
Ce înseamnă procastinarea? Procastinarea este adesea percepută ca un obicei dăunător, având un impact negativ asupra productivității și generând sentimente de vinovăție, stimă de sine scăzută și inadecvare. Cu toate acestea, există situații în care amânarea poate fi un răspuns justificat, mai ales în contexte stresante sau atunci când avem nevoie de informații suplimentare pentru […]
Adevărul este că ne dorim cu toții să avem o carieră de succes și o familie fericită.
Opiniile referitoare la acest subiect sunt diferite, acest lucru fiind absolut normal având în vedere tranziția care a devenit necesară începând cu anul 2020.
