Cuprins
Depresia postpartum, cunoscută și sub denumirea de “depresie postnatală” este o afecțiune medicală, o tulburare de ordin psihologic, care se manifestă la aproximativ 10-15% din femeile care nasc. Deși venirea unui copilaș pe lume este un eveniment fericit, acesta aduce un șir de noi emoții și trăiri (grijă, teamă, disperare, anxietate). Fenomenul care apare ulterior mai este numit și “baby blues” sau “tristețea de după naștere”.
Cercetătorii consideră că despresia postnatală trece mai ușor atunci când mama primește suport afectiv și moral, dar mai ales atenție, susținere și dragoste din partea familiei și a partenerului. Deși uneori, din pacate, mamele tind să fie neglijate, toată atenția focusându-se pe copil, acestea ajung foarte rapid în această stare.
Depresia postnatală este și rezultatul schimbărilor hormonale și bruște care se manifestă imediat după naștere. În acel moment se modifică cantitatea de hormoni feminini precum estrogenul și progesteronul, acesta scăzând foarte mult producându-se astfel starea depresivă.
Depresia postpartum este o formă mai severă de tulburare de dispoziție și necesită adesea intervenție medicală sau terapeutică pentru ca mamica să își revină complet.
Depresia postpartum poate să apară în orice moment după naștere, dar este mai frecventă să apară în primele câteva săptămâni sau luni după naștere. Unele femei se simt deprimate imediat după naștere, în timp ce altele pot să dezvolte simptome în câteva luni după naștere.
Simptomele depresiei postpartum variază de la o femeie la alta, atât ca și intensitate cât și ca manifestare, însă majoritatea simptomelor sunt acestea:
Cauzele exacte ale depresiei postpartum nu sunt pe deplin înțelese, însă s-au descoperit mai mulți factori care pot contribui la apariția acestei afecțiuni. Este foarte probabil ca o combinație de factori biologici, psihologici și sociali să fie implicați în dezvoltarea acestei tulburări, nu ușor de gestionat. Vom prezenta câțiva factori care pot juca un rol important în apariția depresiei postpartum:
După naștere, nivelurile hormonale ale mamei suferă schimbări dramatice, în special nivelurile de estrogen și progesteron. Aceste fluctuații hormonale pot afecta chimia creierului și pot contribui la apariția depresiei postnatale.
Femeile care au avut deja experiențe în trecut de depresie sau alte tulburări de dispoziție, sau care au membri în cadrul familiei cu astfel de afecțiuni, pot fi mai predispuse la un episod de depresie postpartum.
Nașterea unui copil și acomodarea la viața de părinte pot fi foarte stresante și pot provoca anxietate. Grijile pe care le simte proaspăta mămică pot fi copleșitoare. Femeile pot resimți presiunea de a fi o mamă perfectă sau pot fi îngrijorate de abilitățile lor de a-și îngriji copilul. Aceste emoții pot fi intensificate dacă aceasta nu are un ajutor în preajmă, dacă se regăsește singură cu toate aceste noi provocări.
Sprijinul familial și al partenerului de viață pot juca un rol crucial în sănătatea mentală a unei femei după naștere. Lipsa de sprijin sau sentimentul de izolare socială poate crește riscul de depresie postpartum. Aceasta trebuie să primească ajutor atât moral cât și fizic atunci când apare un copil în viața ei.
Pe lângă grija pe care o are față de copilul nou născut, femeia se poate confrunta și cu alte provocări, cum ar fi: probleme financiare, probleme în relația de cuplu, tensiuni în cadrul familial, probleme de sănătate etc.
Complicațiile care pot apărea în timpul sarcinii sau nașterii, precum și experiențele traumatice, cum ar fi nașterea prematură sau nașterea cu intervenții medicale, pot crește riscul de depresie postpartum. Toate acesteau au un impact semnificativ asupra psihicului mamei. Ele provoacă un stres și o grijă în plus.
Este important de reținut că depresia postpartum nu este cauzată de slăbiciunea personală ,de incapacitatea de a face față situației și în niciun caz nu este un moft! Este o afecțiune medicală cât se poate de reală care necesită tratament și sprijin adecvat pentru recuperare. Este recomandat să apelați la un specialist, psiholog sau psihoterapeut, dacă starea persistă și se agravează. În orice caz este bine de intervenit chiar și înainte de naștere, pentru a pregăti mămica de aceste schimbări care vor apărea.
Este deja cunoscut faptul că numeroase femei experimentează unele schimbări ale dispoziției în perioada postnatală. Este normal să fii copleșit de o multitudine de emoții, trăiri și schimbări după nașterea unui copil.
Există însă situații în care mămicile pot avea o stare emoțională mult mai accentuată decât celalalte.
Unele femei pot experimenta depresia postpartum, care de regulă durează aproximativ două săptămâni și are simptomele enumerate mai sus.
Însă alte femei se pot confrunta cu o afecțiune și mai gravă, anume psihoza postpartum.
Psihoza postpartum este reprezentată de un episod sever de afecțiune mintală, care debutează brusc în imediata perioadă după nașterea copilului. Simptomele sunt schimbătoare și variază de la mamă la mamă.
O parte dintre tulburările care fac parte din acest episod sunt: mania, depresia, starea de confuzie, halucinațiile și ideile delirante. Psihoza postpartum este considerată o urgență psihiatrică, iar în cazul apariției acestei tulburări, este nevoie cât mai repede posibil de intervenție din partea medicului psihiatru, o evaluare și dacă acesta consideră chiar și un tratament medicamentos.
Acest tip de psihoză poate afecta orice femeie și de multe ori apare pe neașteptate, la persoane care nu au mai fost bolnave înainte. Experiența poate fi înfricoșătoare atât pentru femeia care experimentează această stare, cât și pentru partenerul, familia sa sau ceilalți din jur.
De cele mai multe ori femeile își revin complet după un episod de psihoză postpartum. Este însă mult mai puțin întâlnit decât “Baby Blues” sau depresia postnatală.
Statisticile arată că psihoza postpartum apare la aproximativ una din 1000 de femei după naștere, în timp ce depresia postnatală se manifestă la aproximativ 10-15 femei din 100.
Simptomele unei psihoze sunt mai grave și diferă față de cele prezente într-un episod depresiv:
Femeile care au în istoric episoade de afecțiuni psihice grave, mai ales de tulburare bipolară prezintă un risc mare de a suferi de psihoză postpartum. De asemenea, femeile care au avut un episod sever de psihoza într-o sarcină anterioara prezintă și ele un risc foarte mare.
Pentru multe femei cu psihoză postpartum este posibil să nu existe nicio avertizare, în timp ce pentru unele dintre ele este evident ca sunt cu un risc crescut de a dezvolta o astfel de tulburare mintală după nașterea copilului.
Dacă o femeie a avut vreodată un diagnostic de tulburare bipolară sau schizoafectivă, atunci riscul acesteia de a avea psihoză postpartum este mare.
Depresia postnatală este o problemă cât se poate de serioasă și este foarte important să iei măsuri pentru a o preveni sau a o gestiona în mod corespunzător. Iată câteva ponturi care ar putea ajuta în prevenirea depresiei postpartum:
personale: este esențial să îți acorzi atenție și tie ca mama și să ai grijă de tine. Asigură-te că te odihnești suficient, mănânci sănătos, echilibrat și că faci exerciții fizice în măsura în care îți permite starea de sănătate și recomandările medicului. Deși femeile au tendința de a se focusa 100% pe copil, nu trebuie să uite de ele și să își acorde timp personal, pentru a menține un echilibru psiho-emoțional.
Nu ezita să ceri ajutorul partenerului, familiei și prietenilor ori de câte ori simți nevoia. Sprijinul acestora este crucial în perioada postnatală. Poți lua în considerare și participarea la grupuri de suport pentru mame atât cât îți permite timpul, iar acolo poți împărtăși experiențe și primi sfaturi de la alți părinți care trec prin aceeași perioadă.
Este foarte important să vorbești cu partenerul și cu cei apropiați despre emoțiile și gândurile tale. Nu este în regulă să te izolezi și să nu te simți confortabil să împărtășești ceea ce simți. De cele mai multe ori o descărcare de acest fel este bine venită și poate rezolva multe probleme.
Este necesar, în măsura în care este posibil, să planifici și să organizezi sarcinile și responsabilitățile înainte de naștere. Poți face o listă de sarcini sau activități pe care să le împarți cu partenerul sau cu alți membri ai familiei pentru a reduce stresul și presiunea.
Încearcă să îți găsești activități sau momente în care să te poți relaxa, să te poți detașa de toată agitația și tot stresul din jur. Poți încerca exercițiile fizice ușoare, yoga, meditația, pictatul, lectura sau orice îți aduce liniște și plăcere.
Deși toți au tendința să se focuseze pe venirea bebelușului pe lume, nu uita că partenerul este acolo și trebuie să menții acea conexiune cu el, efortul trebuie să fie din partea amândurora. Planificați momente împreună și bucurați-vă unul de celălalt. Un astfel de eveniment poate fi copleșitor, dar nu trebuie să uitați că voi sunteți iubiți în primul rând, iar apoi viitori părinți.
În ziua de astăzi există multe cursuri online sau organizate fizic care să te ajute să îți manageriezi anxietatea, stresul și toate grijile. Poți merge acolo alături de partener pentru a învăța împreună și pentru a vă pregăti de marele eveniment, care va veni cu multe schimbări și provocări.
Sunt cazuri în care mama nu poate ieși singură din starea în care se află, oricât de implicați ar fi membri familiei sau partenerul. Atunci este momentul ca un terapeut să intervină.
Terapia oferă posibilitatea de a ajuta la acomodarea noului stil de viață, de a oferi soluții și metode prin care să vă adaptați schimbărilor. Este recomandată în unele cazuri chiar și terapia de cuplu. Aceasta le permite partenerilor să vorbească despre trăirile și sentimentele lor, să se deschidă și să dezvăluie modul în care venirea unui copil le impactează viața de cuplu.
Această formă de terapie este menită să-i apropie pe parteneri, să îi facă mai atenți la nevoile celuilalt, nu doar la copil, să comunice eficient și să se susțină reciproc.
Doar un specialist în sănătatea mintală va știi cum să te îndrume pentru a ieși dintr-un episod depresiv. Însă sunt cazuri în care proaspăta mămică întâmpină dificultăți în ceea ce privește părăsirea domiciliului, iar pentru asta există terapia online.
Încă din momentul în care a început pandemia în anul 2020, terapeuții au fost nevoiți să se adapteze noilor condiții, astfel să recurgă la ședințele online și s-a remarcat că este chiar o metodă bună de a susține ședintele, mai ales în condițiile în care întâlnirile în cabinet sunt mai puțin accesibilie.
Principalul avantaj în terapia online pentru proaspăta mămică este faptul că nu trebuie să se deplaseze, poate rămâne acasă, alături de copil, regăsindu-se în confortul propriului cămin.
Concluzionând, vă propunem să apelați cu încredere la ședințele de psihoterapie online, căci ele au același efect precum ședințele din cabinetul psihologic!
În astfel de momente dificile pentru proaspăta mămică, este foarte important să i se acorde o atenție sporită și un sprijin pentru a putea avea la rândul ei grijă de copil.
Din păcate sunt multe femei care se confruntă cu depresia postpartum însă nu sunt suficient de documentate și nu își pot explica ce se petrece cu ele și de ce se simt în felul acesta.
Sperăm că acest articol v-a ajutat, astfel încât am clarificat cum apare depresia postnatală, cum se manifestă și care sunt soluțiile pentru “a scăpa” de ea.
Andersson G., Titov M. Advantages and limitations of Internet- based interventions for common mental disorders. 2014.
Baker, C., Kamke, H., O’Hara, M. W., & Stuart, S. (2009). Web-based training for implementing evidence-based management of postpartum depression. Journal of the American Board of Family Medicine.
Teri Pearlstein MD, Margaret Howard PhD, Amy Salisburg PhD, Caron Zlotnick PhD. American Journal of Obstretics and Gynecology Postpartum depression.
Michael W. O’hara (2009). Postapartum depression: What we know https://doi.org/10.1002/jclp.20644
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Alte articole asemănătoare
Depresia postpartum, cunoscută și sub denumirea de “depresie postnatală” este o afecțiune medicală, o tulburare de ordin psihologic, care se manifestă la aproximativ 10-15% din femeile care nasc.
Burnout-ul este o stare de epuizare mentală, fizică și emoțională cauzată de perioade prelungite de stres. Persoanele care se confruntă cu burnout-ul resimt sentimentul de copleșire și incapacitatea de a face față cerințelor locului de muncă. Efectele negative ale burnout-ului pot aparea și la alte aspecte ale vieții în general, inclusiv relațiile interpersonale, sănătatea fizică […]
Este sau nu permis sexul în sarcină? Mulți se întreabă dacă este în regulă să aibă raporturi sexuale în timpul sarcinii. Specialiștii spun că este permis atâta timp cât sarcina nu este cu risc și nu prezintă complicații de ordin medical. Fătul este în permanență protejat atât de pereții uterului cât și de lichidul amniotic, […]
Tulburarea depresivă este o boală grea de dus, care te seacă de energie și speranță, dar care însă se poate vindeca cu ajutorul tratamentului adecvat.
