
Despre red-flags sau incompatibilitatea in relatii
Conceptul de „red-flags" se referă la semnalele de alarmă negative care pot să existe la inițierea și/sau ...

Mulți oameni cunoscuți și de succes, precum Michelle Obama sau Directorul executiv Facebook s-au confruntat la un moment dat cu sindromul impostorului. Acest sindrom a fost identificat pentru prima oară în anul 1978, de către 2 psihologi: Pauline Rose Clance și Suzanne Imes. În urma studiului lor, a reieșit ipoteza conform căreia femeile erau afectate după ce ajungeau pe poziții înalte în organizații unde predominau bărbații. Ulterior, s-a descoperit că acest sindrom poate afecta atât femeile cât și bărbații.
Sindromul impostorului cunoscut și sub denumirea de fenomenul impostorului, este o stare psihologică în care o persoană are sentimentul că nu merită succesul sau realizările pe care le-a obținut.
Persoanele afectate de acest sindrom au tendința de a-și subestima abilitățile. Și de a se percepe pe sine ca fiind impostori sau frauduloși. Ele pot atribui succesul lor norocului, circumstanțelor externe sau efortului excesiv. În loc să recunoască propriile lor merite.
Sindromul impostorului este un sentiment copleșitor care te face să simți că nu meriți succesul de care te bucuri, este un fel de autosabotaj. Crezi că nu ești suficient de bun, inteligent, capabil sau talentat și nu te vezi așa cum te văd ceilalți.
Iar în tot acest timp ai un sentiment apăsător de frică în ideea în care vei fi descoperit de ceilalți ca fiind un real impostor, că toți vor afla că nu ai nici un merit pentru ce ai obținut.
Terapeuții noștri
Sindromul impostorului poate avea diverse cauze. Printre care perfecționismul, autoevaluarea excesivă, presiunea socială sau culturală și experiențe traumatice din trecut.
Este important să recunoaștem că acest sindrom nu este legat de incompetență. Dimpotrivă, persoanele afectate pot fi foarte competente. Dar au dificultăți în a accepta și internaliza succesul lor.
Acest sindrom are ca și sursă de obicei traumele din copilărie. Probabil ai avut părinți stricți care te terorizau cu notele de la școală și erau veșnic nemulțumiți sau poate aveau tendința de a te compara mereu cu ceilalți copii.
Părinții au adesea obiceiul de a fi critici cu copiii lor. Însă nu mereu această critică poate fi constructivă ci mai degrabă distructivă. Astfel încât copilul va crește cu impresia că nu este bun la nimic. Și va ajunge cu o stimă de sine scăzută. Efectele adverse se vor vedea și peste mulți ani. Controlul exagerat sau nevoia de a te proteja de orice pot avea din nou consecințe negative asupra viitorului adolescentului sau adultului.
În unele situații episoadele depresive și stările de anxietate pot reduce stima de sine, pot provoca diverse griji și temeri, astfel încât se ajunge tot la sentimentul de impostor.
Semne care ar putea să te ducă cu gândul că suferi de sindromul impostorului:
Concluzionând, este recomandat să încerci pe cât de mult posibil să schimbi modul de a gândi. Pentru a te simți mai bine. Poți face asta cu ajutorul unui terapeut sau de unul singur. Găsește metodele potrivite pentru tine!
Surse științifice:
Clance P.R. and Imes S. A. (1978). The imposter phenomenon in high achieving women: dynamics and therapeutic intervention.
Kets de Vries, M. F. R. (2005). The danger of feeling like a fake.
Ce este sindromul impostorului și cum recunoști dacă suferi de el?
Sindromul impostorului este o stare psihologică în care o persoană se simte nevaloros sau fraudulos, în ciuda realizărilor evidente. Semnele includ: stima de sine scăzută, perfecționism excesiv, teamă de eșec, procrastinare, și atribuirea succesului factorilor externi (noroc, context, muncă excesivă).
Ce cauze psihologice pot duce la apariția sindromului impostorului?
Sindromul impostorului poate avea rădăcini în traume din copilărie, părinți critici sau perfecționiști, presiunea socială, compararea constantă cu ceilalți, dar și în episoade de depresie sau anxietate care afectează imaginea de sine și stima de sine.
Cum îți afectează sindromul impostorului viața profesională și personală?
Acest sindrom poate duce la burnout, muncă excesivă fără satisfacție, teama de a cere ajutor sau promovare, lipsă de încredere în propriile decizii și dificultăți în a te bucura de succesul personal sau profesional.
Cum poți combate gândurile generate de sindromul impostorului?
Pentru a combate sindromul impostorului, este util să practici auto-reflecția, să notezi realizările într-un jurnal, să înveți să diferențiezi între fapte și percepții, să reduci comparațiile sociale și să construiești un cerc de sprijin pozitiv format din oameni care te valorizează sincer.
Ce rol are terapia în vindecarea sindromului impostorului?
Psihoterapia joacă un rol crucial în înțelegerea și combaterea gândurilor iraționale asociate cu sindromul impostorului. Prin terapie cognitiv-comportamentală sau consiliere, poți învăța să te raportezi realist la tine, să-ți recunoști meritele și să construiești o imagine de sine sănătoasă.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Terapeuții noștri
Alte articole asemănătoare

Conceptul de „red-flags" se referă la semnalele de alarmă negative care pot să existe la inițierea și/sau ...

Acest proces poate fi verbal sau non-verbal și poate lua diverse forme: vorbit, scris, gesturi, expresii faciale sau tonul vocii.

Ce este ghosting-ul? Termenul de ghosting a apărut la începutul anilor 2000 și este întâlnit de regulă în cadrul întâlnirilor și...

Green-flags se referă la acele semnale pozitive, care anticipează sau confirmă o relație sănătoasă...

De multe ori viața ne încearcă și încarcă încât apar diverse modificări la nivel comportamental și emoțional. Uneori tindem să trecem cu vederea...

O relație sănătoasă implică reciprocitate atunci când vorbim de grija purtată celuilalt, respect, compasiune și interes față de bunăstarea partenerului...