Tulburările mintale (aşa numitele boli psihice) sunt acele afecțiuni care țin de sănătatea mentală a unei persoane. Acestea influențează modul în care aceasta gândește, simte și se comportă. Există o multitudine de boli psihice.
Aceste tulburări pot varia de la afecțiuni relativ ușoare ca de exemplu anxietate sau depresie, până la afecțiuni mult mai grave cum ar fi schizofrenia sau tulburările de personalitate.
Tulburările mintale pot apărea din cauza mai multor factori (factori fizici, chimici sau de ordin psihic), ca de exemplu: predispoziție genetică, diverse traume (decesul cuiva drag, divorț, pierderea unui copil, trauma din copilărie etc), stres în exces, dezechilibre la nivelul creierului, consumul de substanțe toxice (droguri, alcool etc) sau alte circumstanțe de viață.
Tulburările pot varia semnificativ în manifestările lor și gravitatea lor. De multe ori acestea au și comorbidități, iar în funcție de cât de avansate sunt tulburările se vor stabili pașii care trebuie urmați pentru vindecare.
Pentru a reduce simptomatologia este necesară psihoterapia, pe piață existând numeroase tipuri de terapie care se vor plia pe nevoile pacientului. În anumite cazuri pe lângă psihoterapie se va administra la nevoie și un tratament medicamentos pe care îl va prescrie doar medicul psihiatru.
În funcție de gravitatea cazurilor poate fi necesară internarea sau supravegherea medicală directă.
Diagnosticul bolilor psihice se face doar de către medicul specialist psihiatru sau de către un psiholog clinician. Aceștia vor folosi diferite metode pentru a putea pune un diagnostic. Metodele folosite diferă în funcție de alegerea specialistului: istoricul medical al pacientului, observația, chestionarele, interviul clinic și/sau testele psihologice.
Echipa Psihilog.ro îți e alături!
Obține sprijin specializat. Programează o ședință de terapie online cu psihoterapeuți acreditați!.
Programează-te!În următoarele rânduri vom enumera lista tulburărilor mintale (conform DSM-5, Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale):
Tulburările cognitive sunt acele boli psihice care influențează capacitatea unei persoane de a gândi clar, de a procesa informațiile și de a-și aminti diverse lucruri.
Aceste tulburări pot apărea în urma unor leziuni cerebrale, afecțiuni neurologice, alte tulburări psihice sau îmbătrânirea naturală a creierului.
Cele mai comune tulburări cognitive includ:
Tratamentul ideal pentru aceste tulburări cognitive poate varia în funcție de cauza, severitatea si momentul apariţiei afecțiunii și poate include atât terapia cognitiv-comportamentală cât și terapia medicamentoasă. Sunt valabile și alte intervenții terapeutice specifice, nu doar acestea două.
Este important ca aceste tulburări să fie evaluate și tratate corespunzător de către profesioniști medicali specializați în sănătatea mintală și neurologie. Și tot aceștia pot pune un diagnostic corect.
Aceste tulburări sunt definite de o serie de elemente esențiale care apar în rândul acestor tipuri de tulburări.
Principalele elemente care definesc afecţiunile psihice din sfera psihotică:
Această tulburare este o afecțiune mentală caracterizată prin modele de gândire și comportament ciudat sau excentric. Au dificultăți în relaționarea socială și un real disconfort în interacțiunile sociale.
Persoanele care suferă de această tulburare pot prezenta unele simptome similare cu cele ale tulburărilor psihotice, cum ar fi: ideile bizare sau percepțiile neobișnuite, însă acestea nu sunt atât de agravate pentru a fi considerate ca simptome psihotice.
Această tulburare are următoarele caracteristici:
Este o afecțiune mentală caracterizată prin prezența unor deliruri persistente și nerealiste.
Delirurile sunt credințe false, fixe și neluate în considerare de către cultura individului, iar acestea nu sunt cauzate de alte condiții medicale sau substanțe toxice. Aceste credințe delirante pot implica, de exemplu, convingerea că cineva este persecutat, urmărit sau i se întâmplă ceva special și unic.
Tulburarea catatonică este un tip rar de tulburare mentală care poate apărea în cadrul mai multor diagnoze psihiatrice, în special tulburarea bipolară și schizofrenia. Este caracterizată de o varietate de simptome catatonice, care afectează mișcările și comportamentele unei persoane.
Caracteristicile acestei tulburări sunt:
Tratamentul pentru această tulburare constă în cel medicamentos, mai exact antipsihotice sau benzodiazepine, în funcție de ce decide medicul psihiatru.
Tulburarea bipolară este o afecțiune mentală care cuprinde atât episoade depresive cât și episoade maniacale.
O perioadă maniacală este caracterizată prin dispoziție anormală și persistentă de euforie, expansivă sau iritabilă. Această fază poate dura cel puțin o săptămână. Perioada maniacală poate fi recunoscută din următoarele caracteristici:
Episodul depresiv care vine după sau înaintea episodului maniacal conține ca și trăsături de comportament următoarele:
Tulburările anxioase cuprind acele tulburări care au în comun frica excesivă.
Frica reprezintă răspunsul emoțional la un pericol real sau presupus, în timp ce anxietatea constă în anticiparea unui pericol.
Anxietatea în schimb se asociază des cu tensiune musculară și vigilență, necesare pregătirii pentru un pericol așteptat, precum și un comportament precaut și evitant.
Atunci când vorbim de tulburările anxioase ne referim și la atacurile de panică, anxietatea specifică, anxietatea generalizată și fobiile. Fobiile fac referire la o teamă exagerată față de anumite situații, animale etc.
Episodul depresiv se referă la o tulburare de dispoziție care provoacă un sentiment persistent de tristețe, de pierdere a interesului și a plăcerii. Aceasta afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă.
Depresia majoră este a doua boală cea mai răspândită la nivel global în ziua de azi și este de departe una din principalele cauze pentru care oamenii ajung să nu mai fie funcționali, iar aici ne putem referi la locul de muncă, în relațiile cu familia și/sau cu prietenii.
Caracteristici întâlnite într-un episod depresiv:
TOC (prescurtarea de la tulburarea obsesiv-compulsiva) este un tip de tulburare de anxietate carcaterizată prin prezența unor obsesii și compulsiuni care pot afecta semnificativ calitatea vieții.
Această tulburare se caracterizează prin prezența obsesiilor și a compulsiilor.
Obsesiile sunt reprezentate de gânduri, impulsuri sau imagini recurente și persistente, care sunt resimțite ca intruzive și nedorite, în timp ce compulsiile sunt comportamente repetitive pe care individul se simte obligat să le realizeze, ca un răspuns la obsesie sau conform unor reguli care trebuie aplicate/respectate cu strictețe.
TOC din păcate poate provoca un plus de stres și anxietate pentru că poate interfera cu activitățile zilnice și relațiile sociale.
Traumele și factorii de stres pot avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și pot contribui la dezvoltarea diverselor tulburări psihologice. Iată câteva tulburări asociate traumei și factorilor de stres:
Tulburările disociative se caracterizează printr-o discontinuitate în integrarea normală a conștiinței, memoriei, identității, emoțiilor, precepției, controlului motor și a comportamentelor.
Aceste tulburări pot fi cauzate de traume emoționale severe, deși nu toate cazurile sunt legate de traume. Iată câteva tipuri de tulburări disociative:
Psihosomatizarea este un proces prin care stările emoționale, gândurile și stresul pot influența sau pot duce la manifestări fizice sau simptome medicale. Aceste simptome fizice pot apărea în absența unei cauze organice și pot fi rezultatul unei reacții complexe dintre minte și corp.
Această tulburare reprezintă unul sau mai multe simptome somatice neplăcute sau care determină o perturbare semnificativă a activității cotidiene.
Femeile pot fi mai predispuse la această tulburare. Debutul bolii este de obicei la persoanele mai vârstnice și se întâmplă acest lucru deoarece aceștia au adesea și simptome somatice dar și afecțiuni în mod concomitent.
La copii, cele mai frecvente simptome sunt durerea abdominală, durerea de cap, oboseala si greața.
În următoarele rânduri vom prezenta câteva dintre semnele care îți pot arăta că somatizezi:
Tulburarea alimentară este o afecțiune ce ține de sănătatea mentală caracterizată printr-o relație problematică cu alimentația, care poate duce la comportamente alimentare nesănătoase și la consecințe negative asupra sănătății fizice și/sau mentale ale individului.
Sunt considerate tulburări alimentare următoarele afecțiuni:
Disfuncțiile sexuale sunt probleme legate de activitatea sexuală care pot afecta capacitatea unei persoane de a experimenta plăcere sau de a întreține relații intime satisfăcătoare.
Aceste disfuncții includ ejacularea întârziată sau precoce (prematură), tulburarea erectilă, tulburarea orgasmului la femei, tulburarea dorinței/excitației la femei, tulburarea cu durere la penetrare, disfuncția sexuală indusă de anumite substanțe sau medicamente.
Disfuncțiile sexuale reprezintă o perturbare evidentă a capacității unei persoane de a avea un răspuns sexual sau de a resimți plăcerea sexuală. Un individ poate avea mai multe disfuncții în același timp, iar în asemenea cazuri ar trebui diagnosticate toate disfuncțiile în parte.
Este important de știut că traumele emoționale sau experiențele stresante pot avea un impact negativ asupra vieții sexuale a unei persoane, putând duce la disfuncții sexuale precum dispareunie (dureri resimțite în zona genital, pelvină atât de către bărbați cât și de femei), dificultăți în atingerea orgasmului sau scăderea libidoului.
Adicția sau dependența este o tulburare medicală și comportamentală caracterizată prin compulsivitatea și incapacitatea de a controla consumul sau comportamentul legat de o anumită substanță sau activitate, chiar și în ciuda consecințelor negative.
Persoanele afectate de adicție pot dezvolta o nevoie intensă și continuă pentru substanțe sau comportamente față de care sunt dependente și pot resimți anxietate sau sevraj atunci când încearcă să renunțe sau să reducă consumul.
Există numeroase tipuri de dependențe, iar în următoarele rânduri le vom enumera pe unele dintre ele:
Factorii de risc includ lipsa performanțelor școlare, mediul familial instabil sau abuziv, consumul de droguri și alcool de către membrii apropiați ai familiei sau de către prieteni, anturaj.
Dependența poate avea consecințe variate, în funcție de contextul în care se manifestă. Este important să se acorde atenţie și să se trateze depedența în mod corespunzător, deoarece poate afecta negativ calitatea vieții individului și a celor din jur.
Conform DSM-5, tulburarea de personalitate este o modalitate de a gândi, simți și comporta în moduri care deviază de la standardele sociale și culturale. Tulburările de personalitate cauzează disconfort și probleme în funcționarea de zi cu zi a persoanei și este de durată.
Aceste comportamente toxice sau anormale sunt adesea rigide și se manifestă într-o gamă largă de contexte sociale și personale, afectând în mod negativ funcționarea generală a individului și interacțiunile sale cu ceilalți.
Este o tulburare mentală caracterizată prin un model persistent și generalizat de neîncredere și suspiciune față de ceilalți, chiar și în absența unor motive evidente sau raționale pentru aceste sentimente. Persoanele afectate de această tulburare sunt adesea hipervigilente față de intențiile altora și pot interpreta greșit comportamentul și acțiunile celor din jur ca fiind ostile sau amenințătoare.
Este o afecțiune mentală în care persoana afectată prezintă un model persistent de disociere socială și de emoționalitate redusă în interacțiunile cu ceilalți și în exprimarea sentimentelor. Persoanele cu această tulburare pot părea distante, reci și indiferente față de relațiile interpersonale și pot prefera să petreacă timpul singure.
Este o tulburare de personalitate caracterizată de un model persistent de comportament social și interpersonal straniu, de excentricitate și de dificultăți în relațiile interpersonale. Persoanele cu tulburare schizotipală pot avea dificultăți în relaționarea cu ceilalți și pot prezenta comportamente și gândire bizare sau neobișnuite.
Este un tip de tulburare de personalitate caracterizată prin modele comportamentale persistente de dispreț și violare a drepturilor altora. Persoanele cu această tulburare pot avea dificultăți în a respecta normele sociale, înțelegerea sau exprimarea empatiei, și pot avea tendințe manipulative sau explozive. De asemenea, pot avea o atitudine disprețuitoare față de lege și față de siguranța altora. La astfel de persoane lipsește remușcarea, au tendința de a-i manipula pe ceilalți și de a-i exploata pentru propriile beneficii.
Este o afecțiune ce ține de sănătatea mintală aflată la granița dintre nevroză și psihoză. Această afecțiune este caracterizată de fapt prin fluctuațiile de dispoziție, deseori violente, dar prezintă și instabilitate în relațiile cu ceilalți și prezintă un nivel crescut de impulsivitate. Are ca și caracteristici următoarele: instabilitate în relațiile interpersonale, a imaginii de sine și afectivității, precum și prin impulsivitate accentuată, care debutează la vârsta de adult tânăr.
Este o tulburare de personalitate caracterizată prin nevoia excesivă de atenție, dramatizare exagerată a emoțiilor și comportamente provocatoare sau seductive. Aceste persoane pot avea dificultăți în a menține relații sănătoase, deoarece sunt preocupate în mod excesiv de modul în care sunt percepute de ceilalți și pot căuta constant validare și aprobare. Au tendința de a fi superficiali mai ales în relațiile cu alții și o sensibilitate la critică.
Este caracterizată printr-un model de grandiozitate, o nevoie mare de admirație din partea celor din jur și, de obicei, o lipsă totală de empatie față de ceilalți.
Indivizii cu această tulburare au nevoie constantă de admirație și validare. Auto-respectul este foarte fragil. Sunt preocupați despre cât de bine se prezintă și cât de favorabil sunt priviți de ceilalți ceea ce frecvent ia forma nevoii constante de atenție și admirație. Se așteaptă ca sosirea lor să fie primită cu mare fast și sunt uimiți dacă ceilalți nu râvnesc la bunurile lor. Vânează constant complimente, afișând adeseori un farmec debordant.
Aceștia sunt adesea sfidători și nerăbdători cu persoanele care vorbesc despre propriile lor probleme și griji, ei pot ignora impactul negativ pe care îl au remarcile lor.
Este o afecțiune psihologică caracterizată prin evitarea activităților sociale și interacțiunilor din cauza temerilor legate de respingere, judecată sau umilire. Au mereu sentimentul de inferioritate, lipsa încrederii și stima de sine este scăzută. Evită să-și asume responsabilitățile sau riscurile și au o teamă constantă de eșec.
Este o afecțiune caracterizată prin nevoia excesivă de a fi îngrijit și sprijinit de către ceilalți, asociată cu o teamă persistentă de a fi abandonat sau lăsat singur. Pot avea dificultăți în luarea deciziilor, încredere scăzută în propriile capacități și o tendință de a-și suprima propriile dorințe sau opinii în favoarea dorințelor și nevoilor altora.
Au adesea sentimentul de neputință și inutilitate în absența unui sprijin din afară. Persoanele cu această tulburare de personalitate au și teama de conflict și evită adesea confruntările.
Este o afecțiune caracterizată prin preocupare excesivă pentru ordine, perfecționism și control, asociată cu un sentiment persistent de rigiditate și inflexibilitate în gândire și comportament.
Persoanele cu TPOC pot fi extrem de critice față de ei înșiși și față de alții, având standarde ridicate și fiind extrem de atente la detalii. Au tendința de a fi foarte atent la detalii și de a ignora aspectele mai mari sau mai generale ale unei situații.
Totodată manifestă și dificultatea de a delega responsabilități altora din frica că acele lucrurile nu vor fi făcute corect sau așa cum consideră ei că ar fi bine.
Persoanele cu această tulburare le este greu să mențină relații sănătoase din cauza acestei nevoi de control permanente.
American Psychiatric Association DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. Callisto.
Dr. Laurie Hollman: Are you living with a narcissist? 2020.
Lois W. Choi-Kain, Ellen F. Finch, Sara R. Masland, James A. Jenkins & Brandon T. Unruk. What works in the treatment of Boderline personality disorder. Personality and impulse control disorders.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24993615/
The American Journal of Drug and Alcohol abuse. Traditional medicine in the treatment of drug addiction. Lin Lu, Yanli Liu, Thomas R. Kosten. 2009
Johnson, B. (2009). Depression and addiction. In T. L. Schwartz & T. Peterson (Eds). Depression: Treatment strategies and management (2nd ed., pp. 220-233)
Hifsa Nisar, Rahul Srivastava. Fundamental concept of psychosomatic disorders: a review. Internationale Journal of Contemporary Medicine, Surgery and Radiology. 2018
Cum putem defini overthinking-ul? Overthinking-ul implică gândirea despre un anumit subiect sau situație în mod excesiv și supra-analizarea acestuia pentru perioade lungi de timp. Atunci când gândești excesiv, îți este greu să te concentrezi pe alte lucruri.Deși unii oameni cred că gândirea excesivă poate fi utilă, deoarece implică analiza unei probleme din aproape toate perspectivele […]
Sindromul impostorului reprezintă un fenomen psihologic caracterizat prin punerea la îndoială a abilităților, talentele sau realizărilor personale. Persoanele care se confruntă cu sindromul impostorului pot avea o teamă internă persistentă de a fi expuși ca impostori într-un domeniu de activitate. În ciuda dovezilor externe ale competenței lor, cei care experimentează acest fenomen psihologic nu cred […]
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) este o afecțiune din sfera sănătății mintale care este declanșată de un eveniment terifiant la care o persoană ia parte sau la care la care ia parte o persoană cunoscută. Majoritatea persoanelor care trec prin evenimente traumatice pot avea dificultăți temporare de a se adapta și de a face față […]
Mulți oameni cunoscuți și de succes, precum Michelle Obama sau Directorul executiv Facebook s-au confruntat la un moment dat cu acest sindrom...
Această afecțiune se menține pe tot parcursul vieții, din păcate. Manifestările acestei tulburări variază în mare măsură în funcție de gravitatea...
De multe ori viața ne încearcă și încarcă încât apar diverse modificări la nivel comportamental și emoțional. Uneori tindem să trecem cu vederea...
Adicția sau dependența este o tulburare medicală și comportamentală caracterizată prin compulsivitatea și incapacitatea de a controla consumul sau comportamentul legat ...
Conform DSM (Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale) tulburarea narcisică face parte din tulburările de personalitate și ...
