Ce este tulburarea narcisică?

Ce este tulburarea narcisică?
Gaigher Maria

Gaigher Maria

28 martie 2024

Află totul despre tulburarea narcisică  

Conform DSM (Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale) tulburarea narcisică face parte din tulburările de personalitate și este caracterizată printr-un model de grandiozitate, o nevoie mare de admirație din partea celor din jur și, de obicei, o lipsă totală de empatie față de ceilalți.

Caracteristici

Această tulburare de personalitate debutează la vârsta de adult tânăr, se manifestă în diverse situații și îndeplinește 5 (sau mai multe) din următoarele criterii:

  1. Are un sentiment exagerat al importanței de sine (își exagerează realizările, se așteaptă să fie recunoscut ca fiind superior fara a avea realizări pe masură).
  2. Este preocupat de fantezii de succese nelimitate, putere, strălucire, frumusețe sau dragoste ideală.
  3. Crede că este “special” și unic, că poate fi înțeles numai de persoane speciale sau cu statut înalt și că poate fi afiliat numai cu persoane sau instituții importante.
  4. Are nevoie constantă de admirație excesivă.
  5. Are sentimentul că este îndreptățit să obțină anumite favoruri.
  6. Are tendința de a profita de relațiile interpersonale (exploatează alte persoane pentru binele personal și pentru a obține avantaje).
  7. Este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să identifice sentimentele și nevoile celorlalți.
  8. Adesea îi invidiază pe ceilaltț sau crede că este invidiat de ei.
  9. Are o atitudine arogantă, de superioritate.

Indivizii cu această tulburare au nevoie constantă de admirație excesivă și de validare. Auto-respectul este aproape invariabil foarte fragil. Sunt preocupați despre cât de bine se prezintă și cât de favorabil sunt priviți de ceilalți ceea ce frecvent ia forma nevoii constante de atenție și admirație. Se așteaptă ca sosirea lor să fie primită cu mare fast și sunt uimiți dacă ceilalți nu râvnesc la bunurile lor. Vânează constant complimente, afișând adeseori un farmec debordant.

Sentimentul că sunt îndreptățiți să primească favoruri este evident la acești indivizi, prin așteptările nejustificate de a fi tratați într-un mod deosebit de favorabil. Li se pare firesc acest lucru și sunt surprinși și furioși dacă nu se întâmplă așa cum își doresc ei.

Aceștia sunt adesea sfidători și nerăbdători cu persoanele care vorbesc despre propriile lor probleme și griji, ei pot ignora impactul negativ pe care îl au remarcile lor.

Studiile arată că dintre persoanele diagnosticate cu această tulburare, 50-75 % sunt bărbați.

De la narcisismul sănătos la narcisismul patologic

Narcisismul sănătos este definit ca având o stimă de sine realistă, fără a fi separat de o viață emoțională care poate fi împărtășită cu ceilalți. Conceptul de narcisism sănătos s-a dezvoltat treptat din tradiția psihanalitică și a devenit popular la sfârșitul secolului XX.

Vă vom prezenta câteva exemple, unde vom sublinia diferența între narcisismul sănătos vs cel patologic:

Narcisismul sănătos: încredere în sine, ridicată în acord cu realitatea.

Narcisismul patologic: exagerarea imaginii de sine.

Narcisismul sănătos: este posibil să aibă gustul puterii.

Narcisismul patologic: urmează puterea, lipsit de inhibiții și de limite normale.

Narcisismul sănătos: preocupare reală pentru ceilalți, nu-i exploatează sau devalorizează pe alții.

Narcisismul patologic: îi devalorizează pe alții.

Narcisismul sănătos: are valori, acționează după un plan.

Narcisismul patologic: deficitar în valorile sociale consistente, se plictisește ușor.

Narcisismul sănătos: copilărie sănătoasă, în care i-a fost încurajată stima de sine, i s-au impus limite rezonabile.

Narcisismul patologic: copilărie traumatică, lipsită de empatie și capacitate de adaptare, nu a fost învățat să țină cont de ceilalți.

Relația cu un narcisist

Omul este, de asemenea, capabil să se iubească pe sine într-un mod sănătos. Adică, un anumit grad de iubire de sine este esențial și de dorit pentru stima de sine. Doar când există neglijare sau indulgență excesivă din partea părintelui, atașamentul față de sine ca obiect al dragostei împiedică capacitatea de a iubi o altă persoană.

Persoanele narcisice nu sunt pe deplin capabile de a jeli o veche iubire, oferindu-și timp, ei caută mai degrabă o dragoste care să le aducă lor beneficii, decât o legătură de reciprocitate. Narcisistului îi este foarte dificil să iubească, deoarece invidia și dorințele sale agresive pot fi cu adevărat copleșitoare. Din păcate, narcisismul este cel mai mare obstacol în calea iubirii.

În relația cu un narcisist vei descoperi că este o persoană rece în interior, nu cunoaște sentimentul culpabilității și adesea dă vina pe ceilalți, nu își asumă responsabilitatea când vine vorba de greșeli. Valorile, sentimentele și comportamentul său se schimbă în funcție de oameni și de context. La exterior este o persoană amabilă care poate simula compasiune și simpatie, este o fire seducătoare. El se folosește de toate acestea pentru a-și atinge scopurile.

Într-o astfel de relație, el este cel egocentric și cere perfecțiune din partea celuilalt. Relația cu un narcisist este extrem de confuză.

În cuplu, relația cu o femeie narcisistă, de exemplu, este una de codependență, în care partenerul are mereu grijă de ea și de tot, unde totul se învârte în jurul ei.

Atunci când vei fi într-o relație cu un narcisist vei observa că acesta nu uita și nu iartă, vrea mereu ca el să aibă dreptate, să transforme totul într-o bătălie sau într-un concurs de putere.

La început, relația cu acesta poate părea interesantă, captivantă, însă în timp ajunge să fie toxică, să te sece de energie, risipindu-ți speranțele, visurile și liniștea.

Comunicarea cu o astfel de persoană este una greoaie, aproape imposibilă.  

O trăsătură destul de des întâlnită în relația cu un astfel de om narcisist este infidelitatea sau gândurile care duc spre infidelitate, trădare.

Este foarte important să fii atent la comunicarea pe care o ai cu partenerul tău, la modul în care acesta vede lucrurile, la atitudinea lui față de tine astfel încât să iei măsuri din timp. O vizită la psihoterapeut nu strică, dacă simți că lucrurile merg într-o direcție greșită. De reținut, un narcisist nu va considera vreodată că el are o problemă (astfel încât să meargă la terapeut) așadar, poți face tu acel pas pentru a cere ajutor în a gestiona situația sau relația în care te afli.

Surse științifice:

American Psychiatric Association DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. Callisto.

Bergmann, M. 1987. The Anatomy of Loving: The story of Man’s quest to know what love is. New York: Columbia University Press

Dr. Laurie Hollman: Are you living with a narcissist? 2020.

guest

0 Comentarii
Feedback-uri în linie
Vezi toate comentariile
Vezi terapeuții noștri

Alte articole asemănătoare

Vezi toate articolele
Depășește Sindromul Impostorului: Ghidul Complet pentru a Recăpăta Încrederea în Tine

Depășește Sindromul Impostorului: Ghidul Complet pentru a Recăpăta Încrederea în Tine

Sindromul impostorului reprezintă un fenomen psihologic caracterizat prin punerea la îndoială a abilităților, talentele sau realizărilor personale. Persoanele care se confruntă cu sindromul impostorului pot avea o teamă internă persistentă de a fi expuși ca impostori într-un domeniu de activitate.  În ciuda dovezilor externe ale competenței lor, cei care experimentează acest fenomen psihologic nu cred […]

Citește articolul
Overthinking – gândirea critică excesivă

Overthinking – gândirea critică excesivă

Cum putem defini overthinking-ul? Overthinking-ul implică gândirea despre un anumit subiect sau situație în mod excesiv și supra-analizarea acestuia pentru perioade lungi de timp. Atunci când gândești excesiv, îți este greu să te concentrezi pe alte lucruri.Deși unii oameni cred că gândirea excesivă poate fi utilă, deoarece implică analiza unei probleme din aproape toate perspectivele […]

Citește articolul