Green-flags se referă la acele semnale pozitive, care anticipează sau confirmă o relație sănătoasă. Ele semnalează comportamente, atitudini, trăsături sau stări de natură pozitivă ale partenerului.
Pentru ca relațiile să funcționeze, este necesar să existe o serie de elemente care le fac să aibă succes. Ne dorim parteneri care sunt blânzi cu noi chiar și atunci când suntem supărați, ne dorim parteneri care își asumă responsabilitatea pentru propriile comportamente, alături de care reușim să ne liniștim și care pot să își asume propriul trecut, fără că acesta să le bântuie prezentul sau să intervină în relația actuală.
Motivele pentru care este important să recunoaștem care sunt aceste steaguri verzi (green-flags), s-ar putea rezuma la două componente:
1. Pentru a ști și a alege să ne implicăm noi înșine în astfel de comportamente/atitudini sănătoase;
2. Pentru a identifica și, atunci când este posibil, pentru a decide să rămânem în proximitatea unor persoane care prezintă astfel de comportamente sau atitudini.
Care sunt steagurile verzi într-o relație?
Următoarele caracteristici pot fi considerate steaguri verzi într-o relație:
∙ Respect: în relațiile sănătoase întâlnim admirație și respect între parteneri. Arătăm că îl respectăm pe celălalt când îi vorbim cu bunăvoință și sinceritate și când îi arătăm că apreciem timpul și dorințele lui.
∙ Încredere: când avem încredere în celălalt, credem că el are intenții bune și ne simțim în siguranță cu el.
∙ Comunicare: o comunicare bună între parteneri înseamnă o comunicare sinceră și directă, chiar dacă uneori acest lucru poate fi inconfortabil sau dureros. În comunicarea eficientă ne asigurăm că celălalt înțelege ceea ce vrem să transmitem. Este vorba de a comunica frecvent, deschis, calm, cu respect și rațional.
∙ Onestitate: când partenerii spun adevărul, în timp util și complet, fără omisiuni.
∙ Răbdare: înțelegem că partenerul nostru este om și într-un momentul sau altul, este predispus greșelii și încercăm să răspundem cu bunăvoință și compasiune atunci când acest lucru se întâmplă.
∙ Flexibilitate: uneori lucrurile se întâmplă mai haotic în viața noastră, nu se poate urmări un scenariu clar în rezolvarea problemelor. În relațiile sănătoase, există flexibilitate atunci când contextul cere asta.
∙ Empatie: este important să încercăm și, în măsura posibilităților, să înțelegem perspectiva celuilalt, chiar dacă nu suntem neapărat de acord cu ea.
∙ Reciprocitate: într-o relație solidă, partenerii își oferă reciproc sprijin, ajutor, înțelegere, iubire etc.
∙ Apreciere: atunci când observăm comportamentul grijuliu sau atent al celuilalt și manifestăm gratitudinea față de acesta, îi arătăm aprecierea.
∙ Spațiu de creștere: într-o relație sănătoasă, avem un mediu sigur în care putem să punem întrebări, să ne asumăm riscuri, să oferim feedback onest sau să greșim.
∙ Individualitate și limite: este în regulă să avem activități și hobby-uri diferite de ale partenerului nostru; este important ca ele să fie acceptate și încurajate de către partenerul nostru.
∙ Rezolvarea conflictelor: în orice relație apar din când în când conflicte. Este important că acestea să fie abordate într-o manieră respectuoasă, să se discute problema, să se manifeste empatie în timpul discuțiilor.
Cum cultiv green-flags într-o relație?
Într-o relație, cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru ca aceasta să se dezvolte armonios, este să comunicăm. Avem nevoie să știm care sunt limitele, slăbiciunile și modul/limbajul în care partenerul își exprimă iubirea. Acest lucru este valabil pentru ambele părți implicate.
Cercetătorul John M. Gottman, care a studiat relațiile de cuplu pe parcursul a mai bine de 40 de ani, a prezentat patru alternative de răspuns sănătos, pentru cele patru tipuri de probleme pe care le-a descoperit în comunicarea dintre parteneri. Cele 4 probleme, denumiți de cercetător „călăreți ai apocalipsei” (cei care duc o relație la destrămare) sunt: criticismul, disprețul, defensivitatea, respectiv împietrirea (retragerea pentru a evita conflictul, distanțarea).
Antidotul unu este ca în loc de criticism, să folosim un început gentil/cu bunăvoință, pentru a transmite ceea ce ne deranjează. Acest lucru poate însemna a evita să spunem „tu”, spre exemplu, pentru că începerea frazei cu „tu” are tendința de a indica invinovăţirea. Mult mai în regulă este să transmitem informația începând cu „eu” și să transmitem ceea ce avem de spus, într-un mod pozitiv.
∙ Criticism: „Tu mereu vorbești despre tine. De ce ești atât de egoist? ”
∙ Antidot: „Mă simt neluată în seamă și mi-ar plăcea să pot să spun ce gânduri am, ca să mă descarc. Putem să vorbim, te rog, despre cum mi-a mers ziua?”.
Pentru dispreț, varianta sănătoasă este crearea unei culturi a aprecierii și a respectului. Sarcasmul poate să includă a-ți da ochii peste cap, a face mișto de celălalt etc. Antidotul la acesta ar fi să apreciem lucrurile mărunte la celălalt, să le transmitem constant, să arătăm afecțiune partenerului.
∙ Sarcasm: „Iar n-ai spălat vasele? Frate, cât ești de leneș!” (işi dă ochii peste cap)
∙ Antidot: „Înțeleg că azi ai fost prea obosit ca să speli vasele. Poți te rog să te ocupi de ele când vezi că ajung târziu de la muncă? Aș aprecia.”
În ceea ce privește defensivitatea, o alternativă bună pentru aceasta ar fi asumarea responsabilității. Atunci când suntem defensivi,într-un mod sau altul îl invinuim pe celălalt: nu sunt eu de vină, tu ești. Soluția ar fi să ne asumăm responsabilitatea, chiar dacă doar pentru o parte din conflict.
∙ Defensivitate: „Nu e vina mea că mereu ajungem să ne certăm. Tu de fiecare dată ai ceva de obiectat și atunci eu normal că îmi spun cuvântul.”
∙ Antidotul: „Înțeleg că sunt lucruri care uneori te deranjează. Încerc să înțeleg ce vrei să spui și să mi dau seama ce pot face în legătură cu asta.”
Atunci când apare împietrirea, celălalt nu mai vrea să ia parte la discuție și nu mai răspunde. Acest lucru se întâmplă de obicei când ne simțim prea încărcați emoțional. Antidotul la împietrire este liniștirea. Când suntem atât de încărcați emoțional, este necesar să ne distanțăm puțin, să ne detașăm de problemă, pentru a ne putea liniști. Altfel, vom ajunge la împietrire, căci emoțiile vor fi copleșitoare. Distanțarea nu e bruscă și totală, ca și în cazul impietririi. Ea este temporară și anunțată.
∙ Împietrirea: „Ne certăm de o ora pentru asta, m-am săturat să te aud plângându-te.”
∙ Liniștirea: „Dragule, îmi pare rău că te întrerup. Mă simt foarte încărcată din cauza discuției. Putem să întrerupem 15 minute dicuţia, să ne liniștim și să reluăm pe urmă problema?”.
Relațiile pot să fie o sursă de stare de bine, condiția fiind de a fi deschiși să le construim sănătos; să fim deschiși spre a ne recunoaște propriile vulnerabilități și ale partenerului și a avea grijă la modul în care abordăm problemele.
Când este prea greu să facem asta de unii singuri, putem apela la specialiști cu formare in psiho terapie, pentru a ne ghida și a ne susține în acest proces.
Bibliografie:
Deylami N, et al. (2021). Evaluation of an online Gottman’s psychoeducational intervention to improve marital communication among Iranian couples.
Hayduk, D.M. (2017). Intimate Partner Violence: Facilitating the Recognition of Yellow Flags as Early Indicators of Red Flags. Journal of Health Education, 8, 33-39.
Autorii Sawtooth Mountain Clinic (n.d.). Relationships: Green Flags and Red Flags (pdf file). Retrieved February 5, 2022, from https://sawtoothmountainclinic.org/wpcontent/uploads/2021/02/TOM-Feb-2021-Relationship-Green-Lights-c.pdf