Încă de mică, eram foarte atentă la oameni și la detalii. Observam cu interes fiecare gest și reacție.

Apoi, am început să fiu atentă la mine, la ce simt și de ce simt așa.

Am continuat să mă dezvolt, chiar dacă unele experiențe dificile mi-au grăbit procesul de maturizare.

După acele experiențe, a urmat vindecarea. Am descoperit liniștea, bucuria sinceră, râsetele jucăușe, ploaia, soarele și furtunile.

Priveam totul ca pe un ciclu din care aveam ceva de învățat. Intuiția și auto-reflecția m-au ghidat mereu.

Recomandarea consilierului școlar de a studia psihologia îmi apărea tot mai des în minte.

Până când am fost sigură că psihologia este drumul meu. Nu mai vedeam altă opțiune potrivită pentru mine.

Am început să studiez psihologia cu drag și curiozitate. Acum, să fiu aproape de oameni este tot ce îmi doresc.

Când văd că pot aduce un plus de bine în viața oamenilor, mă simt cu adevărat puternică.

Ca stil terapeutic, îmi stabilesc mereu obiective clare pentru a ne apropia de ceea ce își dorește clientul.

Totuși, sunt foarte flexibilă și deschisă să reorganizez procesul terapeutic în funcție de nevoile clientului.

Nu țin cu dinții de structură. Îmi place să ofer alternative care să răspundă mai bine stării clientului.

Îmi doresc să lucrăm într-o atmosferă relaxată, unde să te exprimi autentic și să te simți confortabil.

Chiar și glumele sunt binevenite atunci când simți nevoia să le faci. Procesul terapeutic ar trebui să fie firesc.