Ce este anxietatea generalizată?
Anxietatea generalizată este o tulburare de anxietate la baza căreia stau îngrijorările.
Tematica îngrijorărilor este variată, excesivă, continuă; de asemenea, ele par să fie incontrolabile. Îngrijorările pot să includă probleme cotidiene (ex. responsabilități la serviciu, finanțe, sănătate etc.), sau motive minore (ex. îndeplinirea treburilor casnice, a întârzia la programări etc.).
Persoanele care suferă de anxietate generalizată se descriu că fiind „îngrijorate din fire”; se simt permanent încordate, tensionate, incapabile să se relaxeze și relatează că se simt „la capătul puterilor”.
Consecințele anticipate de către persoanele cu anxietate generalizată sunt mult mai puțin grave în realitate, decât în scenariile acestora. Dacă în mod normal, atunci când mergem înspre aeroport, pentru a merge în vacanță, suntem suficient de liniștiți încât să ne putem bucura de ce facem și de ceea ce va urma, o persoană cu anxietate generalizată va avea tendința de a se îngrijora pentru diferite aspecte ale vacanței și va avea diverse simptome fiziologice, gânduri și simptome pe care simte că nu le poate contrala.
Simptomatologia poate să fie foarte variată. Apar simptome neurofiziologice precum: neliniște sau senzația de nerăbdare sau de a fi la limită, tensiune sau încordare musculară, iritabilitate, oboseală crescută, tulburări de somn, dificultăți de concentrare sau sentimentul de „golire a mințîi”. Pe lângă acestea sunt comune și alte simptome precum: spasme, dureri musculare, transpirații, greață, amețeală, diaree etc.
Care sunt factorii care ne predispun la anxietate generalizată?
Factorii de temperament. Spre exemplu, tendința de a fi atent mai ales la aspectele negative, încă de mic, tendința de a simți emoțîi negative, frica de a explora sau frica de pericole, pedepse.
Factori de mediu. Spre exemplu: au existat boli grave în familie, am crescut într-un climat tensionat, lipsa afecțiunii din partea părinților, lipsa controlul sau a predictibilitatii asupra vieții, perioade lungi de suprasolicitare, lipsa sentimentului de siguranță.
Factori genetici și fiziologici. O treime din riscul de a dezvolta tulburarea de anxietate generalizată este genetic, aceșți factori genetici suprapunându-se peste riscul unui caracter nevrotic (tendința spre a simți emoții negative cum ar fi tristețea, frica).
Anxietatea este periculoasă?
Anxietatea este o emoție normală, adaptativă, pe care o avem cu toții. Simțim anxietate atunci când anticipăm un pericol (ex. anxietatea dinaintea unui interviu mă va motiva să mă pregătesc pentru el, pentru a evita un refuz).
Anxietatea devine problematică atunci când este la intensitate crescută, este persistentă, nu o mai putem controla, iar emoția este disproporțională cu pericolul real.
Anxietatea nesănătoasă este ca o alarmă falsă.
O alarmă care detectează fumul este foarte utilă, atunci când aceasta funcționează bine. Dar dacă ea este hipersenzitiva, deci detectează fum și când acesta nu există (ex. când ard pâinea în prăjitor), ea nu mai este utilă – ne sperie și când nu este cazul.
Îngrijorările sunt nesănătoase?
Îngrijorările pot fi împărțite în două categorii: sănătoase sau nesănătoase.
Îngrijorările sănătoase sunt caracterizate prin:
• sunt legate de o problemă care are rezolvare/răspuns;
• se focusează pe un singur eveniment, nu pe o serie de evenimente;
• este acceptată o soluție suficient de bună, nu se așteaptă soluția „perfectă”;
• este prioritară soluționarea problemei, nu emoția (emoția nu preia controlul)
• când îngrijorarea este una sănătoasă, recunosc ce pot controla și ce nu este în controlul meu.
Îngrijorările nesănătoase se caracterizează prin:
• sunt legate de întrebări și situațîi fără răspuns/rezolvare (ex. Dacă va fi cutremur?)
• au legătură cu o serie de evenimente în lanț: (ex. Dacă pierd autobuzul, pe urmă nu ajung la timp, iar șeful se va înfuria, va zbiera la mine și eu mă voi pierde cu firea?);
• nu este acceptată o soluție suficient de bună, trebuie să existe o soluție perfectă;
• apare credința că trebuie să mă îngrijorez până când reușesc să controlez totul;
• îngrijorarea sau emoția este mai puternică decât soluționarea problemei (emoția preia controlul).
În anxietatea generalizată, avem multe îngrijorări nesănătoase, legate de aspecte diverse ale vieții.
Odată ce reușim categorisim îngrijorările pe care ni le identificăm pe parcursul zilei, devine mult mai ușor pentru noi să ieșim din acel cerc vicios, în care stăm încordați în speranța de a rezolva „problema” sau ca nu cumva ca situația să ne scape de sub control.
Ce putem face dacă ne îngrijorăm prea mult?
Probabil cel bun lucru pe care îl putem face când observăm că nu ne putem controla îngrijorările, este să apelăm la un specialist în sănătatea mintală. Unele studii arată că durata medie a acestei probleme, înainte să fie tratată, este de 25 de ani. Oamenii se declară anxioși de mici, însă ajung să își trateze foarte târziu anxietatea, când aceasta este deja cronicizată.
– Ne putem ajuta și singuri, prin identificarea tipului de îngrijorare pe care îl manifestăm la un moment dat (sănătoasă sau nesănătoasă). Acest pas ne-ar ajuta ca cel puțin să identficam dacă mergem pe un drum greșit.
– Personalizează-ți anxietatea. Descrie-o ca pe un personaj: cum arată, ce exprimă înfățișarea ei, poate are un anumit glas, își face apariția într-un anumit mod etc. Atunci când reușim să definim sau să personificăm o emoție, ne este mult mai ușor să ne detaşăm de ea şi să lucrăm cu ea.
– Relaxarea este o altă modalitate prin care putem să ne liniştim corpul și mintea. Tehnicile de respirație abdominală sau tehnicile de mindfulness sunt practici care ne ajută în acest sens.
– Creșterea toleranței la incertitudine. Îngrijorările apar atunci când ȋntâlnim situații incerte. Cu cât tolerăm mai puțin incertitudinea, cu atât tendința de îngrijorare este mai mare. A fi intolerant la incertitudine este similar cu a fi alergic. Dacă ești alergic la praf, înseamnă că la o cantitate foarte mică de praf, vei avea reacții destul de puternice: stranuturi, mâncărimi, ţi se înroșesc ochii etc. Așa se întâmplă și când avem intoleranță la incertitudine: la o situație care este puțin incertă, avem reacții puternice (de anxietate).
Scurte idei despre cum putem crește toleranța la incertitudine:
✔ Mergi pe rute noi, dacă ești obișnuit să mergi mereu pe aceleași rute;
✔ Mergi la piață fără să îți faci o lista de cumpărături;
✔ Implică-te într-o activitate în care nu te-ai mai implicat (ex. mergi că ajutor de bucătar la masă săracilor)
✔ Cere indicații unui străin;
✔ Întreabă un casier cum îi este ziua;
✔ Mănâncă ceva ce nu ai mai mâncat sau într-un loc total nou;
✔ Îmbracă-te din când în când cu haine care nu te reprezintă etc.
Important este să ne expunem cât mai mult la situații noi. Niciuna dintre aceste situații nu este în mod obiectiv periculoasă, dar cel mai probabil va exista o stare de disconfort atunci când sunt făcute.
Uneori ne este greu să ne descurcăm singuri cu ceea ce gândim sau simțim. Pentru a nu ne croniciza anumite probleme, este bine să apelăm din timp la oameni care sunt specializați in psihologie în problema dusă de noi.
Bibliografie:
American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596
Robert L. Leahy, Stephen J.F. Holland, Lata K. Mcginn (2017). Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate. (Editia a doua), Editura ASCR, Cluj-Napoca
