
Cum facem față eșecului?
Termenul de “eșec” se referă la nereușita în realizarea unui obiectiv sau a unei sarcini propuse...

E seară, te uiți la lista pentru a doua zi și nu simți nimic anume, doar o oboseală grea, ca o ceață care nu se ridică. Te-ai trezit pe întuneric, ai plecat de la muncă tot pe întuneric, iar între cele două momente ai făcut strictul necesar. Nu ai chef de prieteni, nici de sală, uneori nici de lucrurile care îți plăceau cu adevărat. „Nu mai am energie pentru nimic”, îți spui, iar imediat adaugi, aproape din reflex: „sigur e de la toamnă”.
Și poate chiar este, oarecum. Multor oameni li se întâmplă ca, odată cu scurtarea zilelor, să se simtă mai încetiniți, să doarmă mai mult sau mai prost, să aibă poftă de dulce și o dispoziție mai coborâtă. Nu ești slab, nu ești leneș și nu ești singurul. Corpul și mintea noastră sunt legate de ritmul luminii, iar când lumina se retrage, simțim și noi asta.
Acest articol încearcă să te ajute să faci diferența dintre o oboseală de sezon, care trece cu mici ajustări, și o suferință mai profundă, care merită atenția unui specialist. Vom vorbi despre ce știm din cercetări, despre ce poți încerca singur și despre momentul în care o discuție cu un psiholog sau cu un medic devine un pas firesc, fără alarmism, dar și fără minimalizare.
| În articolul de față ne propunem să explicăm, cât mai clar și mai aplicat, ce se întâmplă cu energia și cu starea de spirit în sezonul rece, cum recunoști când nu mai este vorba doar de oboseală și ce poți face. Informațiile prezentate au caracter general și educativ; ele nu înlocuiesc evaluarea sau recomandarea unui medic ori a unui psihoterapeut acreditat, iar dacă te regăsești în descrierile de mai jos, cel mai potrivit pas este să discuți cu un specialist. |
„Astenie de toamnă” este o expresie din vorbirea de zi cu zi, nu un diagnostic. Ea descrie ceea ce simt mulți oameni la schimbarea anotimpului: oboseală, energie scăzută, concentrare mai slabă, iritabilitate, nevoie de mai mult somn. Ceasul nostru intern trebuie să se recalibreze la zile mai scurte, la temperaturi mai joase și la un program care devine mai încărcat.
Pentru mulți oameni, această adaptare durează câteva săptămâni și se face treptat. Dacă senzațiile sunt ușoare, nu îți strică ziua și se mai domolesc atunci când dormi regulat, ieși la aer și te miști puțin, este probabil vorba despre o reacție obișnuită la sezon.
Pentru alții, însă, aceeași perioadă aduce ceva mai greu. În psihiatrie se vorbește despre tulburarea afectivă sezonieră (în engleză, seasonal affective disorder, pe scurt SAD), descrisă în clasificările actuale ca un episod depresiv recurent „cu model sezonier”. Ea nu este un diagnostic pe care ți-l pui singur și nu este un defect de caracter: este o formă de depresie care apare, de regulă, în aceeași perioadă a anului, mai mulți ani la rând, și care are tratamente cu eficiență demonstrată.
Nu există o singură explicație, iar cercetătorii încă studiază mecanismele exacte. Mai multe ipoteze, care se pot combina, au sprijin în studii:
Nu există un test care să spună dintr-o privire dacă este o simplă oboseală de sezon sau ceva mai mult. Poți observa însă câteva semnale, mai ales dacă durează de mai multe săptămâni și se repetă de la an la an:
Un reper util: cu cât simptomele sunt mai intense, durează mai mult și îți afectează mai tare munca, relațiile și grija față de tine, cu atât este mai potrivit să ceri o evaluare, nu să aștepți primăvara.
Descrierea sistematică a tulburării afective sezoniere datează din anii 1980, când psihiatrul Norman Rosenthal și colegii lui au observat pacienți care deveneau deprimați iarna și se simțeau mai bine după expunerea la lumină puternică. De atunci, trei direcții merită cunoscute.
Lumina. Terapia cu lumină (Expunerea de dimineață la o lampă special concepută. În studii, de obicei aproximativ 30 de minute) este una dintre cele mai studiate metode. O analiză a numeroase studii, publicată de Golden și colegii în 2005, a concluzionat că lumina intensă are un efect semnificativ în tulburările depresive, în special în depresia cu model sezonier. Nu este potrivită pentru toată lumea (de exemplu, în anumite afecțiuni ale ochilor sau în tulburarea bipolară) și se folosește doar după o discuție cu medicul specialist.
Psihoterapia. Kelly Rohan și echipa ei au dezvoltat o variantă de terapie cognitiv-comportamentală adaptată depresiei sezoniere. Într-un studiu cu 177 de adulți, urmăriți timp de doi ani după un tratament de șase săptămâni, în prima iarnă rezultatele celor două abordări (terapie și lumină) au fost asemănătoare. Două ierni mai târziu, însă, simptomele reveniseră la aproape jumătate dintre cei tratați cu lumină, față de aproximativ un sfert dintre cei care făcuseră terapie. O explicație posibilă este că terapia oferă abilități care rămân, în timp ce lampa ajută doar cât timp este folosită.
Vitamina D. Iarna, nivelul de vitamină D scade, iar studiile arată că valorile mici apar mai des la persoanele cu simptome depresive. Asocierea nu înseamnă însă cauzalitate. Într-un studiu foarte mare, VITAL-DEP, aproape 18.000 de adulți de peste 50 de ani, fără depresie la început, au primit vitamina D sau placebo, în medie peste cinci ani. Riscul de depresie nu a fost diferit între cele două grupuri. Nivelurile medii de vitamină D ale participanților erau deja normale, deci studiul nu spune ce se întâmplă la cineva cu un deficit real. Concluzia prudentă: vitamina D nu este un remediu general pentru dispoziție, iar dacă ai mai multe neclarități privind simptomele asociate lipsei de Vitamina D, merită să discuți cu un medic specialist.
Pornind de la aceste informații, putem descrie trei piloni care ajută atât în astenia obișnuită, cât și ca fundație pentru un tratament:
Cei trei piloni se sprijină unul pe celălalt: lumina te ajută să dormi mai bine (paradoxal, nu?), un somn mai bun îți dă mai multă energie pentru mișcare, iar mișcarea și contactul cu oamenii îți ridică dispoziția.

Încearcă să petreci măcar o jumătate de oră afară, cât mai devreme în zi. Chiar și într-o zi înnorată, lumina de afară este mult mai intensă decât cea dintr-o încăpere.
Cel mai indicat este să ai ore stabile în care te trezești și în care te pui la somn, inclusiv în weekend. Evită ecranele cu o oră înainte de somn. Somnul prelungit din weekend poate decala și mai mult ceasul intern.
Nu ai nevoie de antrenamente intense. O plimbare, câteva exerciții acasă sau puțin dans prin bucătărie sunt suficiente pentru început. Mișcarea regulată este asociată, în cercetări, cu o dispoziție mai bună, iar uneori efectul se simte după câteva zile.
Mese la ore cât mai fixe, cu mâncare consistentă, fără să sari peste ele. Pofta de dulce în sezonul rece este frecventă și nu înseamnă lipsă de voință.
Chiar dacă ai chef doar de puțină companie, un mesaj, o cafea scurtă sau un apel pot schimba tonul serii. Poți spune sincer că ești obosit; nu trebuie să te prefaci vesel.
Dacă oboseala este nouă, intensă sau nu se potrivește cu felul tău obișnuit de a fi, merită o vizită la medicul de familie. Acolo se poate discuta despre analize (inclusiv despre vitamina D, dacă medicul consideră necesar) și despre alte cauze posibile. Nu lua suplimente pe cont propriu, în doze alese la întâmplare.
Dacă simptomele durează de mai multe săptămâni, dacă îți afectează munca sau relațiile, dacă revin an de an sau pur și simplu te îngrijorează, o discuție cu un psiholog, psihoterapeut sau medic este un pas rezonabil, nu un semn de slăbiciune.

Merită să ceri sprijin atunci când, mai multe săptămâni la rând, observi că:
Important: dacă ai gânduri de a-ți face rău sau simți că viața nu mai are sens, nu rămâne singur cu ele. Sună la 112 sau mergi la cea mai apropiată cameră de urgență și spune cuiva apropiat ce se întâmplă. Ajutorul există, iar a-l cere este un act de curaj.
Psihoterapia nu „vindecă toamna”, dar te poate ajuta să treci mai ușor prin ea și să nu mai fii luat prin surprindere de la un an la altul. Se poate desfășura și online, ceea ce contează mult atunci când energia este mică:
În primele ședințe, accentul cade pe înțelegerea tiparului tău: când apar simptomele, cât durează, ce se schimbă în rutina ta, ce ai încercat deja. Psihoterapeutul nu pune etichete grăbite. Dacă este cazul, te îndrumă către medic pentru evaluarea altor cauze.

Treptat, planul devine concret: cum aduci mai multă lumină înviața de zi cu zi, cum îți construiești o rutină realistă și cum răspunzi gândurilor autocritice. Ajustările se fac pe parcurs, în funcție de ceea ce funcționează pentru tine.
Nu există o durată valabilă pentru toți. Pentru a ameliora simptomele sezoniere, un proces de aproximativ 6–12 ședințe poate fi suficient, mai ales dacă începe înainte sau la începutul sezonului rece. Dacă este vorba despre episoade repetate, despre o depresie mai severă sau despre mai mulți factori suprapuși, procesul poate dura mai multe luni.

Ritmul se stabilește împreună cu terapeutul, în funcție de nevoile tale și de felul în care te simți pe parcurs.

Psihoterapia și schimbările de stil de viață nu înlocuiesc evaluarea medicală. Dacă oboseala are o cauză fizică, tratamentul trebuie să vizeze acea cauză. De aceea, un control medical este un pas important, mai ales atunci când oboseala este nouă sau neobișnuit de intensă.
Terapia cu lumină nu este potrivită pentru toată lumea și ar trebui folosită doar după discuția cu un medic. La fel, suplimentele (inclusiv vitamina D) nu se iau pe cont propriu. Decizia aparține medicului, după o evaluare. Niciuna dintre aceste măsuri nu garantează un rezultat.
Nu în ultimul rând, schimbările vin treptat. Nu poți „repara” o toamnă dintr-o singură ședință. Totuși, poți construi, pas cu pas, o relație mai blândă și mai eficientă cu sezonul rece.
O discuție cu un specialist poate fi utilă pentru:
Dacă nu ești sigur de unde să începi, poți alege un specialist cu care să discuți despre cea mai potrivită formă de sprijin pentru situația ta.
Dacă de câteva săptămâni îți spui „nu mai am energie pentru nimic”. Dacă simptomele revin în fiecare an sau dacă ceea ce simți îți afectează munca, relațiile ori plăcerea de a face lucruri care îți plăceau, o discuție cu un specialist poate fi utilă.
Nu trebuie să aștepți să ajungi într-un punct critic. Mulți oameni aleg consilierea la începutul toamnei tocmai ca să nu fie luați prin surprindere.
Scăderea energiei în sezonul rece este foarte frecventă și, de multe ori, este o adaptare firească la zilele mai scurte. Pentru unii oameni, însă, ea ascunde o depresie cu model sezonier. Câteva posibile tratamente eficiente sunt: lumină, psihoterapie și, la nevoie, medicația stabilită de medic. A face diferența dintre cele două nu este un lux, ci un mod de a-ți proteja sănătatea.
Vitamina D poate conta atunci când există un deficit confirmat, dar cercetările mari nu o arată ca soluție generală pentru dispoziție. Ceea ce ajută cel mai des este combinația dintre lumină, ritm și sprijin, adaptată fiecărui om.
Dacă simți de mult timp că nu mai ai energie pentru nimic, nu trebuie să aștepți primăvara ca să ceri ajutor. Un specialist te poate ajuta să înțelegi ce se întâmplă și să construiești un plan potrivit pentru tine.
1. Rosenthal, N. E., Sack, D. A., Gillin, J. C., et al. (1984). Seasonal affective disorder: A description of the syndrome and preliminary findings with light therapy. Archives of General Psychiatry, 41(1), 72–80.
2. Golden, R. N., Gaynes, B. N., Ekstrom, R. D., et al. (2005). The efficacy of light therapy in the treatment of mood disorders: A review and meta-analysis of the evidence. American Journal of Psychiatry, 162(4), 656–662.
3. Rohan, K. J., Meyerhoff, J., Ho, S.-Y., et al. (2016). Outcomes one and two winters following cognitive-behavioral therapy or light therapy for seasonal affective disorder. American Journal of Psychiatry, 173(3), 244–251.
4. Okereke, O. I., Reynolds, C. F., Mischoulon, D., et al. (2020). Effect of long-term vitamin D3 supplementation vs placebo on risk of depression or clinically relevant depressive symptoms and on change in mood scores: A randomized clinical trial. JAMA, 324(5), 471–480.
5. Melrose, S. (2015). Seasonal affective disorder: An overview of assessment and treatment approaches. Depression Research and Treatment, 2015, 178564.
6. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (5th ed.). American Psychiatric Publishing.
1. Care este diferența dintre astenia de toamnă și depresia sezonieră?
Astenia de toamnă este o expresie populară pentru oboseala și scăderea energiei la schimbarea anotimpului, de obicei ușoară și trecătoare. Depresia sezonieră este o formă de depresie care revine, în mod tipic, toamna sau iarna, mai mulți ani la rând, și care afectează semnificativ viața de zi cu zi, cu tristețe, pierderea interesului, somn excesiv sau retragere din viața socială.
2. Trebuie să iau vitamina D toamna și iarna?
Nu în mod automat. Studiile mari nu arată că vitamina D, luată de toată lumea, ameliorează dispoziția. Dacă ai simptome sau factori de risc, medicul poate propune o analiză și, dacă este cazul, un plan potrivit pentru tine. Nu lua suplimente la întâmplare.
3. Cum funcționează terapia cu lumină?
Presupune expunerea dimineața, pe o perioadă stabilită, la o lampă special concepută. Este bine studiată, dar nu este potrivită pentru toată lumea (de exemplu, în anumite afecțiuni ale ochilor sau în tulburarea bipolară). Discută cu medicul și cu psihoterapeutul tău înainte să o începi.
4. Cât durează până mă simt mai bine?
Depinde de persoană. Unele măsuri simple (lumină, rutină, mișcare) pot aduce o ușoară îmbunătățire în câteva zile sau săptămâni, iar psihoterapia durează, de obicei, de la câteva săptămâni până la câteva luni.
5. Dacă simptomele dispar primăvara, mai am nevoie de ajutor?
Poate fi util. Dacă simptomele revin an de an, un plan pregătit din timp (lumină, rutină, terapie) poate atenua următorul episod.
6. Pot face psihoterapie online pentru astenie sau depresie sezonieră?
Da. Multe ședințe se desfășoară online, ceea ce este un avantaj atunci când energia este mică și deplasarea pare un efort în plus.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Terapeuții noștri
Alte articole asemănătoare

Termenul de “eșec” se referă la nereușita în realizarea unui obiectiv sau a unei sarcini propuse...

Empatia reprezintă un ansamblu de capacități psihologice fundamentale care ne transformă în ființe sociale. Ea ne permite să percepem și să...

Probabil cu toții am observat că anumite lucruri sunt mai importante pentru noi, decât altele, dar poate niciodată nu ne-am gândit să le numim sau să ni le stabilim într-un mod clar.

A avea stimă de sine ridicată aduce diverse beneficii. Este de dorit să avem încredere că putem trece peste obstacole și că merităm lucruri bune.

Motivația este cea care ne ajută în atingerea scopurilor...

Un stil de atașament dezvoltat în relația cu părinții, determină același stil de atașament și în celelalte relații?