
Ce sunt tulburarile alimentare?
Tulburarea alimentară este o afecțiune ce ține de sănătatea mentală caracterizată printr-o relație problematică cu alimentația, care ...
Cuprins
În momentul în care ajungi să consumi cantități mari de alimente cu scopul de a te simți mai bine, de a te descărca sau de a umple niște goluri emoționale, te confrunți cu problema mâncatului emoțional. Mâncatul compulsiv este o problemă care afectează extrem de multe persoane.
Această tulburare este definită ca o tendință de mâncat în exces. Ca răspuns la emoțiile negative precum anxietate, depresie sau iritabilitate crescută.
Mâncatul pe fond emoțional este un răspuns la emoțiile negative. Sau care sunt mai greu de gestionat uneori. Acest comportament vine de foarte multe ori la pachet cu acumularea de kilograme. Iar în unele cazuri putem vorbi chiar și de obezitate.
Multe persoane care nu pot face față traumelor sau stresului de zi cu zi, au un mecanism de coping de acest fel care implică mâncatul compulsiv. Ele nu sșiu altfel cum să se descarce și se refugiază în bucătărie, frigiderul fiind un fel de loc sacru.
Sigur ai auzit de oameni în jurul tău care fac acest lucru aproape în mod inconștient în urma unei zile grele, stresante sau pur și simplu după un eveniment apăsător. Aici putem include chiar și reușitele, deoarece unii se recompensează prin acest fel.
Creierul nostru transmite anumite semnale către corp atunci când ne confruntăm cu anumite situații dificile. Chit că vorbim de stres, decesul cuiva drag, divorț, pierderea locului de muncă sau alți factori. Așadar, se activează sistemul de “luptă sau fugi”. Iar în acest moment în organism se eliberează “hormonului stresului”, numit în termeni medicali cortizol.
Ulterior apare senzația de foame, pentru a crește aportul de energie, însă din păcate oamenii apelează atunci la mâncăruri grase, cu foarte multe calorii dar puțini nutrienți și care au mult zahăr. Aceste alimente vor contribui la creșterea în greutate, la acumuluarea de grăsime viscerală (grăsimea interioară, de pe organe), apoi colesterol mărit și eventual chiar și diabet. Pe lângă acestea metabolismul va fi și el afectat și anume încetinit. Mâncatul în exces, dezorganizat și nesănătos va afecta mult sănătatea.
Din păcate, acest comportament nu va rezolva problema inițială cu care ne confruntăm. Problema va rămâne. Și mai mult decât atât, pot apărea în plus și altele, de ordin medical.
Deși pe moment poți resimți o oarecare ușurare, frământările cu care te confrunți nu se vor rezolva în acest mod. În următoarele rânduri îți vom recomanda câțiva pași care te vor ghida și ajuta pentru a ieși din această buclă.
Încearcă să fii blând cu tine și să te concentrezi pe progresul făcut, indiferent cât de mic ar părea. Tot procesul necesită răbdare și angajament, iar dacă simți că nu te mai descurci de unul singur nu ezita să apelezi la ajutor din exterior, fie că vorbim de prieteni, de psiholog.ro/psihologie/familie" title="Categoria Familie">familie, psiholog clinician sau psihoterapeut.
Surse științifice:
Sonja T.P. Spoor, Marrie H. Bekker, Tatjana van Strien, Guus L. van Heck (2006). Relations between negative affect, coping and emotional eating.
Van Strien T., van de Laar F. A., vand Leenwe J. F. J., Lucassen P. L., B. J, van den Hoogen, H. J., Rutten G. E., H. M. et. Al (2007). The dieting dilemma in patients with neely diagnosed type 2 diabets: does dietary restraint predict weight gain 4 years after diagnosis? Health psychology, 26, 105-112.
Mallory Frayn, Barbel Knauper (2018). Emotional eating and weight in adults: A review.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
Terapeuții noștri