Tulburările alimentare - ce sunt, cauze, simptome şi cum poţi trata aceste tulburări alimentare

În ziua de astăzi există numeroase diete care sunt renumite pentru diferite scopuri sau pentru preferințele alimentare ale fiecăruia. În următoarele rânduri îți vom prezenta câteva dintre cele mai cunoscute diete:

• Dieta mediteraneană: Se concentrează pe alimente precum fructe, legume, nuci, semințe, leguminoase, pește și ulei de măsline, fiind asociată cu beneficii pentru sănătatea inimii și a creierului.
• Dieta ketogenică: O dietă cu un conținut ridicat de grăsimi și foarte scăzută în carbohidrați, care determină corpul să intre într-o stare de cetonemie, în care folosește grăsimile ca principală sursă de energie.
• Dieta vegetariană/vegană: este o dietă foarte cunoscută la ora actuală și tot mai multă lume apelează la acest stil de alimentație din diverse motive. Excluderea totală sau parțială a cărnii și a altor produse animale din alimentație, cu accent pe fructe, legume, leguminoase, nuci și semințe.
• Dieta cu conținut scăzut de carbohidrați (low-carb): Reduce consumul de carbohidrați și se concentrează pe proteine, grăsimi și fibre, fiind asociată cu pierderea în greutate și îmbunătățirea controlului glicemic.
• Dieta Dash: Este concepută pentru a reduce tensiunea arterială și include alimente bogate în potasiu, calciu, proteine și fibre, cum ar fi fructele, legumele și produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
• Dieta cu deficit caloric: Se concentrează pe reducerea numărului total de calorii consumate, în scopul pierderii în greutate și a promovării sănătății.

Este important ca atunci când decidem să urmăm o dietă, să consultăm un medic nutriționist pentru ca acesta să ne ghideze, dar înainte de toate este bine să facem câteva analize de sânge pentru a vedea dacă avem diferite lipsuri sau probleme medicale.

Cea mai bună dieta este cea personalizată pe nevoile fiecăruia, de aceea vă recomandăm să nu începeți o dietă fără a consulta un specialist și fără a vă documenta foarte bine în avans.

Este important să abordăm cu atenție ideea de a ține o dietă în timpul episoadelor depresive. În timp ce alimentația sănătoasă poate juca un rol important în menținerea stării de sănătate mentală și fizică, este important să nu subestimăm impactul pe care depresia îl poate avea asupra capacității de a gestiona dieta și nutriția.

Iată câteva sfaturi de care să ții cont atunci când te confrunți cu un episod depresiv:

• Alimentația echilibrată și sănătoasă trebuie să fie o prioritate
• Evită alimentele procesate și cele bogate în zahăr
• Fii blând cu tine: este posibil ca în acele momente să simți nevoia de ceva anume și este în regulă să îți satisfaci poftele atâta timp cât acestea îți oferă o stare de bine și cât nu exagerezi
• Hidratează-te: bea multă apă și evită alcoolul, energizantele și cafeaua

În final, este important să accepți că este normal să ai dificultăți în a menține o dietă sănătoasă în timpul episoadelor depresive și să nu te critici pentru asta. Prioritatea principală trebuie să fie să îți accepți starea de spirit și să cauți modalități de a-ți îmbunătăți sănătatea mentală și fizică în mod general.

Tulburările alimentare sunt afecțiuni ce țin de sănătatea mentală. Tulburarea alimentara este caracterizată printr-o relație problematică cu alimentația, care poate duce la comportamente alimentare nesănătoase și la consecințe negative asupra sănătății fizice și/sau mentale ale individului.

În ziua de astăzi, mâncare nu mai este privită ca o necesitate, din păcate, ci mai degrabă ca un refugiu sau o modalitate de a gestiona stresul cotidian sau poate fi folosită ca o metodă de a ajunge la o anumită greutate. Ajungând la greutatea dorită stima de sine poate crește și totodată aceste persoane vor primi o formă de validare din partea celorlalți.

Adesea mâncatul este folosit și pentru a obține o plăcere de moment sau o recompensă de scurtă durată.

Tulburările sau afecțiunile alimentare pot avea numeroase simptome ca de exemplu: restricționarea mâncării (ca în cazul anorexiei), provocarea vomei (aici ne vom referi la bulimie), supraalimentarea (care se petrece tot pe fond psiho-emoțional) și/sau exercițiile fizice practicate în exces.

Tulburările de alimentaţie sunt frecvente atât în rândul adolescenţilor, cât şi al adulţilor. Cel mai afectate de tulburările alimentare sunt femeile, proaspete mame, și tinerii, însă acestea pot afecta pe oricine indiferent de vârstă, sex sau nivelul de educație.

Dismorfia corporala sau tulburarea imaginii corporale se caracterizează printr-o gândire obsesivă despre un aparent defect care se află la nivelul feței sau a corpului.

Deși nu este o tulburare alimentară, aceasta poate duce foarte ușor la obsesii alimentare astfel încât se poate ajunge la o tulburare reală de alimenție, în general ne referim la bulimie și anorexie.

Acest defect este de cele mai multe ori în imaginația individului și rar este ceva real, însă și dacă există acel defect este exagerat în percepția persoanei.

Potrivit specialiștilor, boala afectează aproximativ 1 din 50 de americani, nu doar sportivi sau culturiști, ci și persoane normale care sunt preocupate în mod excesiv de aspectul lor fizic.

Însă aceasta tulburare dismorfica afectează adesea oamenii care frecventează salile de sport.

Simptomele tulburării dismorfice corporale pot varia destul de mult de la un individ la altul. În următoarele rânduri le vom enumera:

• Preocupare exagerată/obsesivă pentru aspectul fizic sau pentru anumite defecte inexistente sau ușor vizibile.
• Comportamente repetitive: verificarea constantă a propriei imagini în oglinzi sau alte reflexii.
• Anxietate crescută (vis-à-vis de aspectul fizic).
• Evitarea situațiilor sociale.
• Căutarea validării celor din jur.

Aceste simptome pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane și pot duce la izolare socială, scăderea stimei de sine și tulburări de sănătate mentală asociate, cum ar fi anxietatea și depresia. Este important ca persoanele care experimentează aceste simptome să caute ajutor profesional pentru evaluare și tratament adecvat.

Cărțile și studiile de specialitate au depistat mai multe tipuri de tulburări alimentare, printre care cele mai comune sunt:

• Anorexia nervoasă
• Bulimia nervoasă
• Tulburarea de alimentație compulsivă
• Tulburarea de alimentație selectivă
• Ortorexia

Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentație caracterizată prin restricționarea severă a consumului de alimente, teama exagerată de îngrășare și o preocupare intensă pentru greutatea și forma corpului. Persoanele cu anorexie nervoasă pot avea o imagine distorsionată a propriului corp și pot percepe greutatea lor ca fiind întotdeauna prea mare, chiar și atunci când sunt subponderali.

Această tulburare poate afecta negativ sănătatea fizică, emoțională și socială a unei persoane și poate avea consecințe grave pentru sănătate, inclusiv probleme cardiace, probleme ale sistemului osos, probleme gastrointestinale și alte complicații medicale.

Simptomele care apar într-o astfel de tulburare alimentară sunt:

• Persoana afectată va reduce aportul caloric sub nivelul necesar, având drept consecință o greutate corporală semnificativ scăzută în raport cu vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare și sănătatea fizică.
• Resimte o frica intensă de a crește în greutate sau de a ajunge la obezitate.
• Are un comportament persistent care are drept scop prevenirea creșterii în greutate, chiar și atunci când aceasta este semnificativ scăzută.
• Perturbarea modului în care individul își percepe propria greutate sau formă corporală.
• Refuzul individului de a recunoaște gravitatea medicală a acestui comportament.
• Unii indivizi cu acest timp de tulburare nu au episode în care consumă în mod abuziv alimente, dar își provoacă evacuare în mod regulat după consumarea unor mici cantități de alimente.
• Infometarea este foarte des întâlnită: deficitul nutrițional afectează majoritatea organelor.
• Persoanele cu această tulburare prezintă semne și simptome de depresie, cum ar fi dispoziție depresivă, retragere socială, iritabilitate, insomnia și scăderea libidoului.
• Această tulburare este mai des regăsită la sexul feminin.
• Debutează de obicei în adolescență sau la adultul tânăr.
• Risc suicidar mare.

Factori de risc

Persoanele care dezvoltă tulburare anxioasă sau manifestă trăsături obsesive în copilărie sunt mai predispuse si la o astfel de tulburare de alimentatie.

În anumite domenii profesionale ca de exemplu în modeling. Într-un astfel de mediu se impune a fi suplu de aceea adesea femeile care lucrează în acest domeniu se pot confrunta cu tulburări alimentare.

Aici regăsim și factorii genetici, unele manifestări pot fi “moștenite” de la părinți sau alte rude apropiate.

Bulimia nervoasă este o tulburare de alimentație caracterizată prin episoade recurente de consum excesiv de alimente, urmate de comportamente compensate, cum ar fi vărsăturile autoinduse, utilizarea de laxative sau diuretice, exerciții fizice excesive sau postul, pentru a contracara sentimentul de vinovăție sau teama de îngrășare asociată cu consumul excesiv de alimente.

Persoanele cu bulimie nervoasă pot avea, de asemenea, o imagine distorsionată (dismorfie corporala) a greutății și formei corpului și pot experimenta anxietate și stres legate de mâncare și greutate.

Caracteristicile acestei tulburări sunt:

• Consumul unei cantități exagerate de alimente, aceasta depășind cu mult cantitatea obișnuită sau necesară, iar persoana simte că nu se poate opri.
• Diverse comportamente care să compenseze exagerarea, ca de exemplu: provocarea vărsăturilor, abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, exerciții fizice intense.
• Acest comportament apare cel puțin o dată pe săptămână, timp de 3 luni.
• Respectul si stima de sine este influențat în mod exagerat de greutatea corporală și de aspectul fizic.
• Supraalimentarea excesivă este însoțită de lipsa de control, pe un fond emotional.
• Se simt în general rușinați de problemele lor alimentare și încearcă să le ascundă.
• Această tulburare apare mai des la sexul feminin decât la sexul masculin.
• Debutul este precum la tulburarea de anorexie, tot din adolescență.
• Risc suicidar mare.

Factori de risc

Factorii care țin de temperament: preocupările privind imaginea de sine, mai exact greutatea. În acest caz respectul de sine este scăzut, iar ca simptome regăsim: tulburarea depresivă și anxietate socială.

Factori de mediu: atunci când ne implementăm ideea de corp ideal ca fiind cel suplu, vor apărea preocupări exagerate.

Factori genetici: aici regăsim obezitatea în timpul copilăriei ca factor declanșator pentru o tulburare alimentară sau transmiterea genetică a unei astfel de tulburări (moștenire de la ceilalți membri ai familiei).

Este o afecțiune psihologică caracterizată prin episoade repetate de consum excesiv de alimente într-un interval scurt de timp, însotite de sentimente intense de pierdere a controlului și de vinovăție. Caracteristicile acestei tulburări de alimentație sunt:

• Consum compulsiv de alimente: Persoana afectată consumă o cantitate mare de alimente într-un interval relativ scurt de timp, fără a avea senzația de foame reală.
• Pierderea controlului: în aceste momente persoana în cauză pierde controlul consumului de alimente. Deși aceasta conștientizează că nu este sănătos ceea ce face, nu se poate opri.
• Apar sentimentele de vinovăție și rușine
• Mânâncă de unul singur din cauza sentimentului de jenă față de ceilalți
• Apare în medie un episod pe săptămână, timp de 3 luni.
• Utilizează mâncarea ca un mecanism de adaptare (atunci când este stresat, agitat, anxios, depresiv sau atunci când trăiește emoții intense).
• Complicații la nivel fizic și psihic: această tulburare de alimentație poate duce la obezitate, diabet, probleme cardiovasculare, tulburări ale somnului și alte complicații de sănătate. În plus, poate avea un impact semnificativ asupra stimei de sine și relațiilor interpersonale ale individului.

Această tulburare se caracterizează prin refuzul de a mânca mai multe tipuri de alimente din teama de a se îmbolnăvi sau intoxica.

Acest tip de tulburare nu se caracterizează printr-o obsesie față de greutatea corpului, cum este cazul celorlalte tulburări alimentare.

Cum se manifestă această tulburare alimentară?

• Limitarea dietetică
• Evitarea alimentelor noi: pentru a evita o eventuală îmbolnăvire. Aceste persoane sunt foarte reticienţe când vine vorba de a gusta noi feluri de mâncare
• Preocupare intensă pentru alimentație: preferințele alimentare restrictive pot fi o preocupare persistentă pentru aceste persoane, fapt ce le pot afecta sever relațiile sociale și activitățile care implică mâncatul în societate (în oraș)
• Nutriție deficitară: dieta este adesea limitată și nu oferă o gamă variată de nutrienți, astfel pot apărea probleme de sănătate

Ortorexia este o tulburare alimentară în care persoana este obsedată de a mânca alimente considerate sănătoase și pure.

Deși nu este oficial recunoscută ca fiind o tulburare alimentară distinctă în manualele de diagnostic, ea reprezintă o preocupare reală și problematică pentru anumite persoane.

Iată câteva caracteristici ale ortorexiei:

• Obsesia pentru alimente sănătoase: persoanele acestea sunt obsedate de consumul de alimente considerate bio, sănătoase și pure.
• Anxietate și sentimentul de rușine: Consumul de alimente considerate „nepotrivite” poate provoca anxietate sau vinovăție la persoanele cu ortorexie. Ele pot experimenta stres și neliniște dacă sunt nevoite să mănânce alimente considerate „necorespunzătoare”.
• Izolare socială
• Evitarea activităților sociale
• Impact major asupra sănătății mentale: aici se pot regăsi tulburări de anxietate și/sau depresie

O alimentație sănătoasă nu este deloc o problemă, însă când aceasta devine o obsesie, nu este tocmai în regulă și trebuie intervenit. Este normal să ne preocupăm de alimentația noastră și să încercăm să facem alegeri sănătoase. Cu toate acestea, ortorexia devine o problemă atunci când obsesia pentru alimente sănătoase începe să domine viața și să afecteze sănătatea fizică și mentală a unei persoane.

Tratamentul pentru ortorexie poate implica terapie de tip cognitiv-comportamentală, terapie de grup și/sau intervenții nutriționale pentru a ajuta persoana să își îmbunătățească relația cu mâncarea și să își îmbunătățească stima de sine.

Aceste tulburări alimentare de foarte multe ori vin la pachet cu alte tulburări la nivel psiho-emoțional. Deși sunt greu de gestionat, există numeroase tipuri de terapii care vă pot ajuta în depășirea acestei perioade.

Psihoterapia este cea mai bună soluție pentru tratarea tulburărilor alimentare.

Terapia Cognitiv-comportamentală ar fi, spun studiile, cea mai potrivită pentru această tulburare. Studiile mai arată că cei care au urmat ședinţe de terapie au o rată mai mare de vindecare și abstinență (față de comportamentul nesănătos) față de cei care nu au urmat niciun fel de tratament.

Există și varianta de terapie de grup pentru cei care doresc, iar aceasta îi pot ajuta pe oameni să vadă și să înțeleagă faptul că sunt și alții care se confruntă cu probleme asemănătoare.

Însă cel mai important este să luați măsuri în acest sens și să apelați cu încredere la un psihoterapeut sau un consilier psihologic pentru a reduce pe cât posibil simptomele.

DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. American Psychiatric Association.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24993615/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23220130/

Juliette M. Iacovino, Dana M. Gredysa, Myra Altman & Denise E. Wilfley. (2012) Psychological treatments for Binge eating disorders.

Ruth H. Striegel-Moore, Helena C. Kraener (2009) Gender difference in the prevalence of eating disorders symtoms.

Janet Polivy and C. Peter Herman (2002). Annual review of psychology.