Mâncatul compulsiv – ce este și cum îl putem trata
În momentul în care ajungi să consumi cantități mari de alimente cu scopul de a te simți mai bine, de a te descărca sau de a umple niște goluri emoționale, te...
Citește articolul
Ce sunt tulburarile alimentare?
Tulburarea alimentară este o afecțiune ce ține de sănătatea mentală caracterizată printr-o relație problematică cu alimentația, care poate duce la comportamente alimentare nesănătoase și la consecințe negative asupra sănătății fizice și/sau mentale ale individului.
Există mai multe tipuri de tulburări alimentare, iar cele mai cunoscute sunt:
- Anorexia nervoasă
- Bulimia nervoasă
- Tulburarea de alimentație compulsivă
- Tulburarea de alimentație selectivă
- Ortorexia
- Anorexia nervoasă
Caracteristicile acestei tulburări sunt:
- Reducerea aportului caloric sub nivelul necesar, având drept consecință o greutate corporală semnificativ scăzută în raport cu vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare și sănătatea fizică.
- Frica intensă de a crește în greutate sau de obezitate.
- Comportament persistent care are drept scop prevenirea creșterii în greutate, chiar și atunci când aceasta este semnificativ scăzută.
- Perturbarea modului în care individul își percepe propria greutate sau formă corporală.
- Refuzul individului de a recunoaște gravitatea medicală a acestui comportament.
- Unii indivizi cu acest timp de tulburare nu au episode în care consumă în mod abuziv alimente, dar își provoacă evacuare în mod regulat după consumarea unor mici cantități de alimente.
- Semi-înfometarea: deficitul nutrițional afectează majoritatea organelor.
- Persoanele cu această tulburare prezintă semne și simptome de depresie, cum ar fi dispoziție depresivă, retragere socială, iritabilitate, insomnia și scăderea libidoului.
- Această tulburare este mai des regăsită la sexul feminin.
- Debutează de obicei în adolescență sau la adultul tânăr.
- Risc suicidar mare.
Factori de risc:
Factori de temperament: persoanele care dezvoltă tulburare anxioasă sau manifestă trăsături obsesive în copilărie.
Factori de mediu: de exemplu dacă are ca și profesie modelingul, acolo se impune a fi suplu sau în oricare alt mediu în care sunt asemenea cerințe.
Factori genetici.
- Bulimia nevoasă
Caracteristicile acestei tulburări sunt:
- Consumul unei cantități exagerate de alimente, aceasta depășind cu mult cantitatea obișnuită, iar persoana are impresia că nu se poate opri.
- Comportamente care să compenseze exagerarea, ca de exemplu: provocarea vărsăturilor, abuzul de laxative, diuretice sau alte medicamente, exerciții fizice intense.
- Acest comportament apare cel puțin o dată pe săptămână, timp de 3 luni.
- Respectul de sine este influențat în mod exagerat de greutatea corporală și de aspectul fizic.
- Supraalimentarea excesivă este însoțită de lipsa de control.
- Se simt în general rușinați de problemele lor alimentare și încearcă să le ascundă.
- Această tulburare apare mai des la sexul feminin decât la sexul masculin.
- Debutul este precum la anorexie, tot din adolescență.
- Risc suicidar mare.
Factori de risc:
Factori de temperament: preocupările privind greutatea, respect de sine scăzut, simptome depresive, anxietate socială.
Factori de mediu: adoptarea unui ideal de corp suplu crește riscul apariției unor preocupări exagerate.
Factori genetici: obsezitate în copilărie sau transmiterea prin membrii familiei către persoana în cauză.
- Tulburarea de alimentație compulsivă
Caracteristicile acestei tulburări sunt:
- Individul mânâncă mult mai rapid și mai mult cantitativ decât în mod normal.
- Continuă să mânânce până la senzația de disconfort la nivelul abdomenului.
- Consumă cantități mari deși nu simte senzația de foame.
- Mânâncă de unul singur din cauza sentimentului de jenă față de ceilalți.
- După un asemenea comportament are sentimentul de dezgust față de propria persoană, sentiment de vinovație.
- Apare în medie un episod pe săptămână, timp de 3 luni.
- Lipsa de control asupra propriului comportament.
- Comorbidități: tulburare bipolară, depresie, anxietate și aici se mai poate afla într-o mică măsură tulburarea consumului de substanțe.
Factori de risc:
Factori genetici: această tulburare pare să fie preluată de la familie, ceea ce poate reflecta rolul influenței genetice aditive.
- Tulburarea de alimentare selectivă
Caracterizată prin refuzul persistent de a mânca anumite alimente sau refuzul de a mânca orice tip de alimente. Uneori persoana refuză anumite alimente de frica de a se îmbolnăvi. Acest tip de tulburare nu se caracterizează printr-o obsesie față de greutatea corpului, cum este cazul celorlalte tulburări alimentare, ci pur si simplu din cauza unui dezinteres și evitarea hranei.
Caracteriticile acestei tulburări:
- Preferințe alimentare extreme și limitări semnificative în dieta lor.
- Limitare dietetică.
- Evitarea alimentelor noi: aceste persoane sunt reticiente să încerce ceva nou și sunt anxioase în legătură cu alimentele necunoscute.
- Sensibilitatea la caracteristicile alimentelor: selectivitatea poate fi legată de aspectul, textura, mirosul sau gustul alimentului.
- Nutriție deficitară: dieta este adesea limitată și nu oferă o gamă variată de nutrienți, astfel pot apărea probleme de sănătate.
- Ortorexia
Ortorexia reprezintă preocuparea patologică sau obsesia pentru a consuma numai alimente considerate sănătoase. Deși nu este oficial recunoscută ca fiind o tulburare alimentară distinctă în manualele de diagnostic, ea reprezintă o preocupare reală și problematică pentru anumite persoane.
Caracteriticile acestei tulburări:
- Obsesia pentru alimentația sănătoasă.
- Evitarea alimentelor considerate nesănătoase.
- Stres sau anxietate în legătură cu alimentația: nivel ridicat de stres sau anxietate atunci când nu pot controla sau monitoriza în mod adecvat alimentele lor.
- Izolare socială: persoanele cu ortorexie pot vita evenimente sociale care implică mâncare sau pot respinge ofertele de alimente care nu îndeplinesc criteriile lor stricte de sănătate.
- Această tulburare poate duce la consecințe asupra sănătății fizice și mentale, deficiențe nutriționale, pierdere excesivă în greutate, slăbirea sistemului imunitar, anxietate, depresie.
O alimentație sănătoasă nu este deloc o problemă, însă când aceasta devine o obsesie, nu este tocmai în regulă și trebuie intervenit.
Care este soluția pentru aceste tulburări alimentare?
Evident, răspunsul este psihoterapia. De exemplu, Terapia Cognitiv-comportamentală ar fi, spun studiile, cea mai potrivită pentru această tulburare. Studiile mai arată că cei care au urmat ședinte de terapie au o rată mai mare de vindecare și abstinență (față de comportamentul nesănătos) față de cei care nu au urmat niciun fel de tratament.
Terapia de grup sau cea individuală au arătat îmbunătățiri pe termen lung. Mindfulnessul este și ea o strategie pentru a gestiona mai bine această tulburare.
Dacă te regăsești într-o astfel de situație sau cunoști pe cineva care se confruntă cu o tulburare alimentară este necesar să apelezi la ajutor specializat până nu se agravează starea de sănătate a ta sau a celui drag ție.
Surse științifice:
DSM-5. Manual de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale. American Psychiatric Association.
Dingemans, A. (2009). Binge or control?: Assessment of validity, treatment and undelying mechanisms of Binge Eating Disorder.
Juliette M. Iacovino, Dana M. Gredysa, Myra Altman & Denise E. Wilfley. (2012) Psychological treatments for Binge eating disorders.
Dacă ți-a plăcut articolul, împărtășește-l
0 Comentarii
