CE ESTE SINDROMUL IMPOSTORULUI, CUM SE MANIFESTĂ ȘI DE CE APARE

Mulți oameni cunoscuți și de succes, precum Michelle Obama sau Directorul executiv Facebook s-au confruntat la un moment dat cu acest sindrom. Acest sindrom a fost identificat pentru prima oară în anul 1978, de către 2 psihologi: Pauline Rose Clance și Suzanne Imes. În urma studiului lor, a reieșit ipoteza conform căreia femeile erau afectate după ce ajungeau pe poziții înalte în organizații unde predominau bărbații. Ulterior, s-a descoperit că acest sindrom poate afecta atât femeile cât și bărbații.

Sindromul impostorului cunoscut și sub denumirea de fenomenul impostorului, este o stare psihologică în care o persoană are sentimentul că nu merită succesul sau realizările pe care le-a obținut.

Persoanele afectate de acest sindrom au tendința de a-și subestima abilitățile și de a se percepe pe sine ca fiind impostori sau frauduloși. Ele pot atribui succesul lor norocului, circumstanțelor externe sau efortului excesiv, în loc să recunoască propriile lor merite.

Sindromul impostorului este un sentiment copleșitor care te face să simți că nu meriți succesul de care te bucuri, este un fel de autosabotaj. Crezi că nu ești suficient de bun, inteligent, capabil sau talentat și nu te vezi așa cum te văd ceilalți.

Iar în tot acest timp ai un sentiment apăsător de frică în ideea în care vei fi descoperit de ceilalți ca fiind un real impostor, că toți vor afla că nu ai nici un merit pentru ce ai obținut.

  Care sunt posibilele cauze care stau la baza sindromului impostorului?

Sindromul impostorului poate avea diverse cauze, printre care perfecționismul, autoevaluarea excesivă, presiunea socială sau culturală și experiențe traumatice din trecut.

Este important să recunoaștem că acest sindrom nu este legat de incompetență, dimpotrivă, persoanele afectate pot fi foarte competente dar au dificultăți în a aceepta și internaliza succesul lor.

Acest sindrom are ca și sursă de obicei traumele din copilărie. Probabil ai avut părinți stricți care te terorizau cu notele de la școală și erau veșnic nemulțumiți sau poate aveau tendința de a te compara mereu cu ceilalți copii. 

Părinții au adesea obiceiul de a fi critici cu copiii lor însă nu mereu această critică poate fi constructivă ci mai degrabă distructivă, astfel încât copilul va crește cu impresia că nu este bun la nimic astfel va ajunge cu o stimă de sine scăzută. Efectele adeverse se vor vedea și peste mulți ani. Controlul exagerat sau nevoia de a te proteja de orice pot avea din nou consecințe negative asupra viitorului adolescentului sau adultului.

În unele situații episoadele depresive și stările de anxietate pot reduce stima de sine, pot provoca diverse griji și temeri, astfel încât se ajunge tot la sentimentul de impostor.

Semne care ar putea să te ducă cu gândul că suferi de sindromul impostorului:

  • Stima de sine scăzută
  • Burnout
  • Atribui succesul unor factori externi
  • Workaholic: dependență de muncă, muncă în exces până la epuizare fizică și mentală
  • Perfecționism
  • Incapacitatea de a-ți vedea propriile calități, abilități, competențe sau talente
  • Teama constantă de a nu te ridica la așteptările tale sau ale celor din jur
  • Stabilirea unor obiective extreme, ulteori dezamagirea de a nu le duce la capăt
  • Te afli într-una din cele două tabere: fie îți asumi total responsabilitatea, fie eviți responsabilitățile (procrastinare: amâni inutil unele planuri, acțiuni)

Cum putem gestiona și reduce sau scăpa de acest sentiment de impostor?

  • Încearcă să separi și să vezi diferența între gândurile false și negative de lucrurile care chiar se petrec. Nu tot ceea ce gândești este și adevărat. Procesează sentimentele, însă analizează și faptele astfel încât să realizezi că ai abilități cu adevărat valoroase și că ești capabil de propriile puteri atfel să realizezi ceea ce-ți propui.
  • Reamintește-ți de realizările și succesele avute până în momentul de față. Încearcă să îți vezi meritele atunci când ai un sentiment de inferioritate sau neputință. Ai putea chiar să ai un jurnal unde să îți notezi obiectivele și realizările, astfel din când în când să arunci o privire asupra lor pentru a te încărca pozitiv și pentru a-ți vedea adevăratul potențial.
  • Evită să te mai compari cu ceilalți. Trebuie să fii conștient că oamenii sunt diferiți și au capacități diferite. Tu poți fii foarte bun la matematică, iar colegul tău la limbi străine, nimic nu este în neregulă. Important este să fii conștient de ce poți tu face!
  • Găsește oamenii potriviți de care să te înconjori. Colegii de muncă sau prietenii pot fi cei care să te susțină moral, să te încurajeze și să nu te saboteze. Un cerc de prieteni/ colegi bazat pe respect, susținere și optimism poate fi un real ajutor atunci când ai acest sentiment de neputință.
  • Discută cu un consilier psihologic sau un psihoterapeut. Dacă ai ajuns în punctul în care simți că nu există o cale de ieșire, un specialist în domeniu îți poate oferi sprijinul necesar și te poate îndruma astfel încât să ieși din acea stare și postură. Este foarte important să fii deschis și să ai încredere în această persoană avizată. Terapia te poate ajuta să îți confrunți gândurile toxice și să dezvolți o nouă perspectivă sănătoasă asupra propriilor valori și abilități. Indiferent de nivelul de pregătire profesională, majoritatea oamenilor se confruntă cel puțin o dată în viață cu acest sentiment de impostor. Totuși dacă realizăm că acele gânduri negative nu sunt reale și nu reflectă cu adevărat valoarea noastră, vom găsi instrumentele necesare pentru a depăși acest moment.

Concluzionând, este recomandat să încerci pe cât de mult posibil să schimbi modul de a gândi pentru a te simți mai bine, cu ajutorul unui terapeut sau de unul singur. Găsește metodele potrivite pentru tine!

 Surse științifice:

Clance P.R. and Imes S. A. (1978). The imposter phenomenon in high achieving women: dynamics and therapeutic intervention.

Kets de Vries, M. F. R. (2005). The danger of feeling like a fake.

Vezi terapeuții noștri

Alte articole asemănătoare

Vezi toate articolele

Tratarea experiențelor traumatice prin EMDR

EMDR este o formă de terapie recomandată în tratarea experiențelor traumatice, a tulburării de stres post-traumatic, dar și în depresie, anxietate, adicții, fobii, traumă, abuz. 

Citește articolul

Bullyingul în cazul adulților

Ce este și cum afectează starea emoțională

Citește articolul

Gestionarea relațiilor de cuplu și cu cei din jur

Relațiile interumane se referă la interacțiunile și legăturile dintre oameni. Aceste relații pot acoperi o gamă largă de conexiuni, inclusiv dintre membrii familiei, prieteni, colegi de muncă, parteneri de viață.

Citește articolul

Terapia ABA (Applied Behavior Analysis)

Ce este terapia ABA si cu ce se ocupă ea?

Citește articolul

Cum se apară mintea de situațiile stresante

mecanismele de aparare și mecanismele de coping

Citește articolul

Care este diferența dintre psiholog clinician, psihoterapeut și psihiatru?

principalele diferențe dintre psihologi, psihoterapeuți și psihiatri

Citește articolul