TULBURAREA DIN SPECTRUL AUTISMULUI

‍

Autismul este o dizabilitate ce ține de dezvoltarea creierului care afectează 3 arii principale: comunicarea, interacțiunea socială, comportamentul.

Această afecțiune se menține pe tot parcursul vieții, din păcate. Manifestările acestei tulburări variază în mare măsură în funcție de gravitatea afecțiunii, nivelului de dezvoltare și de vârstă. 

Abilitatea aproape inexistentă de a crea conexiuni cu ceilalți și de a împărtăși gânduri și sentimente este evidentă la copiii mici cu această tulburare. Limbajul, atât cât există, este adesea unilateral, lipsit de reciprocitate socială și este folosit doar pentru a cere sau a eticheta. La adulți deificitele de reciprocitate socio-emoțională devin mai evidente în dificultățile de a procesa și de a răspunde semnalelor sociale complexe, de exemplu: când și cum să se alăture unei conversații sau ce să nu spună.

Care sunt indiciile care ne pot duce cu gândul că un copil sau adult suferă de autism?

Iată câteva simptome/semnale tipice tulburării:

1. Deficit în comunicare (comunicare verbală și non-verbală)

‍

• Nu înțeleg conceptele abstracte: ironiile, sarcasmul, glumele.
• Dificultăți în dezvoltarea și utilizarea limbajului verbal și non-verbal.
• Dificultăți în înțelegerea expresiilor faciale, gesturilor sau tonul vocii.
• Au nevoie de mai mult timp pentru a procesa informațiile.
• Folosesc sunete, gesturi, semne pentru a se exprima.
• Nu se uită la obiecte când cineva arată către ele.
• Vorbesc folosind un ton anormal.
• Nu reușesc să susțină o conversație cap coadă.

‍

2. Dificultăți în interacțiunea socială

‍

• Dificultăți în stabilirea și menținerea relațiilor sociale.
• Preferă să fie singuri.
• Par indiferenți cu ce se întâmplă în jurul lor, sunt distanți.
• Deficit în dezvoltarea abilităților de joc și interacțiunea cu alți copii/adulți.
• Simt un real disconfort în spațiile aglomerate.
• De obicei se comportă într-un mod ciudat și aparte atunci când sunt în societate.
• Leagă foarte greu relații de prietenie.
• Le este greu să-și dea seama de emoțiile celorlalți.

‍

3. Comportamente repetitive și interese restrictive

• Comportamente sau gesturi repetitive: mișcări constante ale mâinilor, bătutul din picioare, fixarea asupra unui obiect, privitul palmelor, legănat, închiderea/deschiderea unei uși.
• Preferințe pentru anumite obiecte sau subiecte, adesea manifestate printr-un interes intens.

‍

4. Sensibilitate senzorială

‍

• Sensibilitate crescută sau redusă la stimuli senzoriali, cum ar fi sunetele, lumina, mirosurile sau texturile.
• Reacții puternice sau neobișnuite la stimulii senzoriali.

‍

5. Comportamente tip ritual sau obișnuințe fixe

‍

• Preferă rutina și întâmpină dificultăți atunci când sunt schimbări în program sau mediul lor înconjurător.
• Simte nevoia de a îndeplini anumite ritualuri.

‍

Semne care pot fi vazute la copiii mici:

• Până la vârsta de 1 an nu gângurește.
• Până la vârsta de 1 an nu răspunde la propriul nume.
• Nu arată spre obiecte cu degetul sau în alt mod.
• Nu joacă acele jocuri de rol: rolul de mamă, învățător etc.
• Până la vârsta de 2 ani nu poate face o propoziție din două cuvinte.
• Se joacă singur/preferă să stea singur.
• Își leagănă corpul.
• Se învârte în cerc.
• Are gesturi neobișnuite.
• Evită contactul vizual.

‍

Nivelul de anxietate întâlnit în această tulburare este ridicat, mai ales în situațiile în care persoana este pus în diferite contexte sociale. Deși se recomandă găsirea unor mecanisme pentru a face față anxietății, aceștia au dificultăți în a-și recunoaște sau regla emoțiile.

Atunci când pentru acesta totul devine prea mult, poate suferi o criză și se poate inchide în “propria lume”. Acest comportament apare când se simte copleșit de o anumită situație.

Totodată, poate pierde controlul, iar asta se poate manifesta prin următoarele: strigăte, țipete, plâns, lovituri, mușcături și alte agresiuni fizice.

Odată cu tulburarea din spectrul autismului, pot apărea și alte afecțiuni medicale, cum ar fi: tulburări de somn, ADHD, epilepsie sau alte boli mintale (depresie, anxietate etc.)

Din  fericire, în timp simptomele se pot ameliora și acești oameni pot avea o viață aproape normală.

Tulburarea este de 4 ori mai frecventă la băieți, iar fetele prezintă simptome mai puțin evidente în comparație cu aceștia.

‍

Factori de risc

‍

Factori genetici: mutații, afecțiuni genetice sau cromozomiale.

Factori de mediu: vârsta parentală înaintată, greutate mică la naștere, expunerea fătului la diverse medicamente, prematuritate severă (sub 26 săptămâni). Sexul: băieții sunt mai predispuși decât fetele.

Diagnosticarea precoce și stabilirea unui tratament cât mai repede vor putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului sau copilului, depinde de caz. Astfel, acesta va fi ajutat să se dezvolte și să combată provocările produse de autism, pentru ca la maturitate să poată duce o viață cât mai normală.

‍

După cum spuneam, simptomele pot fi ameliorate în timp, dar doar prin tratament, iar aici ne referim în general la terapie. Împreună cu terapia se mai poate administra și tratamentul medicamentos.

Tipuri de terapii folosite în tulburarea din spectrul autismului:

• Terapia comportamentală aplicată ABA
• Terapia ocupațională și fizioterapie
• Terapia logopedică
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia prin artă și muzică.

‍

Surse științifice:

DSM-5. Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a tulburărilor mintale.

Hadeel Faras, Nahed Al Ateeqi, Lee Tidmarsh. Autism spectrum disorders. Published online. 2010

What is autism disorder? www.cdc.gov

‍