Cum sunt influențate emoțiile, de gândurile noastre?

„Cum ți-s gândurile, așa ți-e viața”, a spus-o un stareț de mănăstire pe nume Tadei. Și nu este singurul.

Prin gând, ne proiectăm o anumită realitate. Aceasta va fi realitatea NOASTRĂ. De aceea, este important să conștientizăm ce gândim, atunci când suferim. Suntem în permanență cu gândurile noastre. Prin aceasta, gândurile noastre au o influență majoră asupra vietii noastre și merită să fim atenți la ele.

Atunci când avem o emoție disfuncțională – cum o numim noi – adică o emoție care nu e utilă, nu e sănătoasă, trebuie întotdeauna să privim spre ceea ce gândim.

Legătură gând-emoție

În mod natural spunem că ne simțim într-un anumit fel, pentru că ni s-a întâmplat ceva anume: sunt furios pentru că m-a mințit; sunt trist pentru că am picat examenul etc. În realitate, însă, între un eveniment (ex. o ceartă) și o emoție (ex. tristețe), stă întotdeauna un gând.

În cel mai simplu mod spus, legătura este în ordinea următoare: eveniment -> gând-> emoție. Orice eveniment trăit este trecut prin filtrul minții noastre.

Un om, să-i spunem Matei, se înfurie pentru că un prieten l-a mințit. Un alt om, să-i spunem Mihai, pentru același eveniment – un prieten l–a mințit – se simte foarte trist. Același eveniment, pentru doi oameni diferiți, înseamnă ceva cu totul diferit. În așa fel putem observa că nu evenimentul este cel care ne creează o emoție, ci altceva. Acel ceva este interpretarea evenimentului – deci gândul.

Gânduri raționale, gânduri iraționale

Gândurile pot fi raționale sau iraționale.

Un gând rațional este un gând flexibil; el exprimă o preferință și respectă legile logicii, este pragmatic și poate fi verificat prin dovezi. Un gând irațional este inflexibil, este absolutist și nu respectă legile logicii, nu este pragmatic și nu poate fi demonstrat prin dovezi.

În spatele emoțiilor disfuncționale (ex. anxietate, depresie, vinovăție excesivă sau cronică), stau gânduri iraționale. Astfel, pentru a ne rezolva problemele emoționale, avem nevoie să ne identificăm, respectiv corectăm gândirea irațională, eronată.

Gânduri iraționale. Erori mentale

Gășiți aici 10 dintre erorile mentale pe care le facem în viața de zi cu zi și care produc, de regulă, suferință. Este important să le cunoaștem, deoarece odată cunoscute, putem să le identificăm atunci când le comitem. Identificarea și corectarea lor, ne pot face viața mai ușoară.

1.Citirea gândurilor: atunci când credem că știm ce gândesc ceilalți despre noi. Practic, ne imaginăm ce este în mintea lor.

„Crede că sunt o aiurită”.

„Nu-i place cum vorbesc”.

„A greșit intenționat”.

2.Judecată afectivă: atunci când interpretăm realitatea în funcție de ceea ce simțim.

„Dacă mă simt vinovat, înseamnă că sunt cu adevărat vinovat” (nu fac distincția mă simt vinovat-sunt vinovat).

„Dacă mi-e frică să merg cu avionul, înseamnă că e periculos” (deși avionul este unul dintre cele mai sigure mijloace de transport).

3.Ghicirea viitorului: când prezicem evenimente din viitor, fără a avea date referitoare la acele evenimente/întâmplări.

„Nu mă voi descurca la noul job”.

„Nu le va plăcea de mine”.

„Mi-a spus că mă va suna, dar sigur nu va face asta.” etc.

4.Gândirea în alb-negru sau gândirea de tip totul sau nimic:  când vedem doar extremele, fără să luăm în considerare nuanțele.

„M-a respins, înseamnă că sunt nasol”.

„Am greșit, sunt un prost”.

„N-am trecut testul, sunt un ratat”.

5.Catastrofarea: când prezicem un eveniment sau o consecință viitoare ca fiind nu doar neplăcută, ci groaznică, catastrofală.

„Mi-au spus să îi contactez, sigur am greșit și mă vor da afară”.

„M-a părăsit, nu voi putea trăi singur”.

„Am amețeli, starea asta mă va distruge”.

6.Personalizarea: când ne atribuim exclusiv nouă înșine vina pentru evenimentele negative.

„Copilul meu consumă alcool. Este doar vina mea, n-am stiut sa il cresc”.

„Am divorțat, nu știu să mențin o relație/doar eu sunt de vină”.

7.Imperativele categorice: când interpretăm evenimentele în termeni absoluți.

„Trebuie neapărat să fiu bursier”.

„Trebuie neapărat să mă iubească și să se comporte bine cu mine”.

8.Etichetarea: atunci când în urma unei greșeli, ne punem diverse etichete: „sunt prost”, „sunt tâmpit”, „sunt slab” etc.

9.Suprageneralizarea: când un eveniment relativ singular, duce la un model generalizat și repetitiv de gândire negativă: „am numai eșecuri”, „am numai ghinioane”, "am doar relatii nasoale".

10.Comparații inechitabile: când ne comparăm după standarde nerealiste.

„X are doar rezultate bune”.

„X e tot timpul sigur pe el”.

Acestea sunt cele mai frecvente erori mentale pe care le comitem. Cu efort, putem să le identificăm și să observăm ce provoacă ele. De regulă aduc suferință. Unde este o emoție puternică, negativă, nesănătoasă, vom găsi și astfel de erori.

Când ne este prea greu cu emoțiile noastre, este bine să apelăm la specialiști, iar ei ne vor ghida spre baza emoțiilor noastre.

Bibliografie:

Ellis, Albert, Daniel David, and Steven Jay Lynn (eds), '1 Rational and Irrational Beliefs: A Historical and Conceptual Perspective', in Daniel David, Steven Lynn, and Albert Ellis (eds), Rational and Irrational Beliefs: Research, Theory, and Clinical Practice (New York, 2009; online edn, Oxford Academic, 1 Sept. 2009), https://doi.org/10.1093/acprof:oso/9780195182231.003.0001, accessed 17 Nov. 2023.

Irina Holdevici (2009), Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală, ISBN: 978-973-707-260-3.

Vezi terapeuții noștri

Alte articole asemănătoare

Vezi toate articolele

Tratarea experiențelor traumatice prin EMDR

EMDR este o formă de terapie recomandată în tratarea experiențelor traumatice, a tulburării de stres post-traumatic, dar și în depresie, anxietate, adicții, fobii, traumă, abuz. 

Citește articolul

Sindromul Impostorului. Semnele și cum să scăpăm de el

Sindromul impostorului cunoscut și sub denumirea de fenomenul impostorului, este o stare psihologică în care o persoană are sentimentul că nu merită succesul sau realizările pe care le-a obținut.

Citește articolul

Bullyingul în cazul adulților

Ce este și cum afectează starea emoțională

Citește articolul

Gestionarea relațiilor de cuplu și cu cei din jur

Relațiile interumane se referă la interacțiunile și legăturile dintre oameni. Aceste relații pot acoperi o gamă largă de conexiuni, inclusiv dintre membrii familiei, prieteni, colegi de muncă, parteneri de viață.

Citește articolul

Terapia ABA (Applied Behavior Analysis)

Ce este terapia ABA si cu ce se ocupă ea?

Citește articolul

Cum se apară mintea de situațiile stresante

mecanismele de aparare și mecanismele de coping

Citește articolul